Statul cauta potcoavele din „Fratia Bumbacului“

O datorie de 830.000 dolari asumata de guvernul Stolojan transforma Romania in rau-platnic
Guvernul, Parlamentul si grupurile de interese politice se lupta pentru stingerea unei datorii fata de Guvernul SUA. Camera Deputatilor a respins propunerea Executivului roman de a plati de la bugetul de stat aceasta suma si a recomandat recuperarea ei pe cale judecatoreasca. In majoritatea cazurilor, presedintii societatilor implicate in „morisca“ prin care s-au topit banii la acea vreme fie sunt pensionari, fie au trecut in nefiinta

Un credit extern luat in 1992 de la Guvernul SUA cu garantia guvernului Stolojan se intoarce impotriva bugetului de stat. Dupa aproape 16 ani, s-au evaporat pe rand bumbacul cumparat cu acesti bani, firmele beneficiare, activele si, intr-un final, chiar si administratorii.
La nivelul anului 2008, suma de 830.000 dolari reprezinta cel mult pretul unui apartament in cartierul Primaverii, dar in 1992 cu acesti bani s-au acoperit costurile materiei prime pentru majoritatea filaturilor din Romania. O buna parte din bumbacul achizitionat cu credit american garantat de stat a ajuns si la societatea Buftex, ce asigura stocul de vata medicinala in tot sistemul
sanitar. Intre timp s-a pierdut urma societatilor si administratorilor, iar politicienii propun ca suma sa fie achitata din bugetul public. Companiile care au beneficiat de bumbac au fost Romanoexport SA, Tricorom SA, Textilcotton SA, Impex Overseas Corp SRL si Tuvic Impex SRL.

Americanii ne-au dat bumbac si credit
Totul a inceput in anul 1992 cand, in baza Legii publice americane 480/1992, titlul I, Guvernul SUA - prin Departamentul Agriculturii si Comodity Credit Corporation (CCC) - a acordat Guvernului Romaniei un credit comercial in valoare de 10 milioane dolari, pe termen de 30 de ani, cu 6 ani perioada de gratie, cu o dobanda de 3% pe an pentru cumpararea de bumbac fibra din SUA. Pentru realizarea importului de bumbac fibra au fost desemnati prin licitatie publica cinci operatori economici specializati in operatiuni de comert exterior: Romanoexport SA, Tricorom SA, Textilcotton SA, Impex Overseas Corp SRL si Tuvic Impex SRL. Importatorii de bumbac desemnati au incheiat la vremea respectiva contracte de mandat special
cu Ministerul Industriei, prin care s-au angajat sa importe bumbacul fibra din SUA, sa-l livreze societatilor comerciale prelucratoare, adica filaturilor din Romania, si sa ramburseze ratele scadente la credit si dobanzile aferente, in fiecare an pana la data de 15 octombrie.

In 1998 s-a rupt firul
Importatorii de bumbac au platit dobânzile la creditele contractate pâna în 1998 inclusiv, dupa care, odata cu scadenta primelor rate la credit, au încetat platile motivând ca întreprinderile carora le-au vândut bumbacul nu au platit contravaloarea acestuia. Creditele angajate de doua dintre societatile comerciale importatoare de bumbac fibra, care se derulau prin BRCE, Romanoexport SA si Tricorom SA, au fost preluate de AVAB, care trebuia sa recupereze datoriile acestora si sa plateasca în contul Comodity Credit Corporation (CCC) sumele datorate. Creditele angajate de celelalte trei societati comerciale - respectiv SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL si SC Tuvic Impex SRL -, care s-au derulat prin BCR, au ramas in urmarirea recuperarii acestora de catre Ministerul Economiei si Finantelor. Pentru a nu deteriora relatiile comerciale si diplomatice cu SUA, Parlamentul României a adoptat Ordonanta de Urgenta a Guvernului 238/2000, aprobata cu modificari prin Legile 588/2001, 436/2004 si 125/2006, prin care a fost reglementata rambursarea ratelor de capital pentru cota-parte din credit pe perioada 1998-2005, precum si achitarea dobânzilor si a altor costuri externe aferente acestei cote-parti de catre Ministerul Economiei si Finantelor din suma alocata de la bugetul de stat. „Adoptarea acestor acte normative a durat foarte mult, având ca efect aplicarea unor penalizari la plata datoriilor“, spun initiatorii proiectului.

Procese si proiecte inutile
Pentru recuperarea sumelor, cele trei societati rau-platnice au fost actionate în justitie, procesele fiind în derulare. Dar este greu de crezut ca banii vor putea fi recuperati de la debitori.
Conform strategiei initiale, datoria urma sa fie stinsa prin punerea in aplicare, de catre Agentia Nationala de Administrare
Fiscala, a titlurilor executorii. Dar Camera Deputatilor a respins, la mijlocul saptamanii trecute, proiectul de lege, iar presedintele Bogdan Olteanu a dat nastere unui adevarat razboi politic pe acest subiect. „Nu cred ca Theodor Stolojan a furat acesti bani, ci este vorba de incompetenta“, a spus Olteanu, care si-a argumentat pledoaria aducand in discutie afacerea Megapower, în care ar fi fost implicat Stolojan. In acest context, presedintele Camerei a mai spus ca Theodor Stolojan este un „om incompetent“.

Olteanu agita spiritele la ministere
Bogdan Olteanu a trimis adrese catre AVAS si Ministerul Economiei si Finantelor, in care cere sa fie chemat in judecata Theodor Stolojan, in baza legii raspunderii ministeriale. „În calitate de Presedinte al Camerei Deputatilor consider ca astfel de proiecte legislative nu trebuie sa cada în raspunderea exclusiva a Parlamentului si nici nu consider ca trebuie gasite mijloace prin care sa fie sterse erori grave ale celor care si-au asumat conducerea României la un anumit moment. Creditele angajate de doua dintre cele cinci societati comerciale au fost preluate de AVAB, actualul AVAS, ce are sarcina de a recupera datoriile acestora. De aceea, va solicit, domnule presedinte, sa faceti toate demersurile necesare pentru ca AVAS sa recupereze prejudiciul cauzat de catre companiile în cauza, companii ce au fost girate de catre premierul Stolojan pentru a gestiona un împrumut de o asemenea importanta pentru România, urmând ca Theodor Stolojan sa fie chemat la plata sumelor în solidar cu societatile în cauza. Pentru aceasta consider ca trebuie sa faceti apel la toate mijloacele legale, inclusiv la chemarea celor vinovati în fata instantelor de judecata. Va reamintesc, de asemenea, ca în România functioneaza Legea raspunderii ministeriale, prin care orice demnitar al statului român poate raspunde legal pentru pagubele produse
României, fie din rea-vointa, fie din cea mai pura incompetenta“, arata Bogdan Olteanu in adresa trimisa presedintelui AVAS.

Cine sunt datornicii?
Societatile care au preluat bumbacul fibra au trecut prin diferite forme de organizare in ultimii 16 ani, iar unii directori chiar au decedat. La Romanoexport SA, actionariatul este atomizat (de tip lista), iar presedinte este Serban Altangiu. Societatea Tricorom SA a fost radiata, dar mai figureaza ca actionar la societatea Tricowool SA cu 30 de procente. La Textilcotton SA, presedinte este Petcu Voicu, potrivit datelor de la Registrul Comertului, iar actionarii sunt 100% de tip lista. Un alt datornic, Impex Overseas Corp SRL, s-a pricopsit chiar cu asociati americani. Structura actionariatului il indica pe Constantin Oancea, actionar majoritar, in asociere cu americanii de la Noble Transoceanic Corp si Wallace Furniture INC. Societatea Tuvic Impex SRL este detinuta in majoritate de Traian Mihai Deleanu.

Prinde orbul, scoate-i ochii!
Demersul de a recupera banii are din start coordonatele unui esec. Motivul este foarte simplu: multi dintre cei care au stat la baza tranzactiei au decedat ori s-au retras din activitate. Presedintele companiei Romanoexport, Serban Altangiu, spune ca acest demers este tardiv, iar societatea pe care o conduce nu are niciun fel de creanta de incasat in contabilitate de la societatile la care a livrat bumbacul. Mai mult, in contabilitatea societatii nu apare nici macar datoria fata de americani. „Eu sunt la Romanoexport din 2001-2002 si nu stiu nimic despre acest credit extern. Domnul Crisan Petrica, cel care era responsabil la acea vreme, a murit. Bineinteles ca firma nu avea ce sa mai faca din bumbacul acela, normal ca l-a dat la fabrici. Oamenii s-au pensionat, altii chiar au murit. In conturile noastre nu exista nici ca debitori, nici la creante o astfel de pozitie“, ne-a declarat Serban Altangiu.
Dupa o analiza amanuntita in contabilitatea firmei
, presedintele Romånoexport a revenit cu completari. „Din cåte am inteles, noi suntem singura societate care a platit tot, desi nu a recuperat toata suma. Sincer, este greu de crezut ca se vor mai gasi toti responsabilii pentru a fi trasi la raspundere, deoarece aceste societati au dat bumbacul altor firme si au de incasat bani la råndul lor“.
In contextul actual, este clar ca SUA nu vor astepta cu sufletul la gura termenele proceselor din Romania. Nimeni, romani si straini deopotriva, nu are rabdare ca justitia de aici sa-i gaseasca si eventual sa-i pedepseasca pe cei care s-au pensionat ori au trecut in lumea dreptilor, dupa ce au imprastiat bumbacul, in 1992. Politicienii stiu foarte bine asta, iar demersurile - cu luari de pozitii transante, acuze si vorbe grele - au caracter pur electoral. Din pacate, singura solutie viabila este plata datoriei de catre Ministerul Finantelor. Ceea ce a facut Theodor Stolojan la inceputul anilor ’90 se incadreaza in scenariul clasic al acelor vremuri, in care s-au girat imprumuturi externe cu nemiluita, iar la scadenta bugetul public a fost facut responsabil. Cum nu exista nicio lege care sa-i traga la raspundere pe cei care au praduit banii publici - de la prim-ministru pana la cel mai mic director -, e greu de crezut ca demersul lui Bogdan Olteanu va avea finalul scontat. Theodor Stolojan si toata pleiada de ministri si directori care si-au facut de cap pe bani publici isi rad probabil in pumni...