Chelu, suparat ca i-au fost anulate voturile la SIF5

Catalin Chelu, presedintele SIF Moldova (SIF2), spune ca actionarii SIF Oltenia (SIF5) si organele pietei de capital ar trebui sa ia pozitie in ceea ce priveste modul de desfasurare a Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor de la finele saptamanii trecute, care l-a reconfirmat in functia de presedinte al societatii pe Dinel Staicu.
Staicu a fost mentinut in pozitia de presedinte al SIF Oltenia dupa ce mai bine de jumatate din voturile exprimate de cei prezenti la Adunarea Generala au fost suspendate pe motiv ca respectivele persoane actioneaza concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu.

Energia si gazele scumpe au marit pierderile Electroputere

Productorul de locomotive Electroputere Craiova (EPT) a raportat pentru primul semestru din 2008 pierderi in crestere cu 22,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 12,8 milioane de lei (3,4 milioane de euro).
Cifra de afaceri a avansat in primele sase luni cu 28% fata de perioada similara a anului trecut, valoarea acesteia crescand cu 17,5 milioane de lei (4,8 milioane de euro), pana la un nivel de 79,8 milioane de lei (21,8 milioane de euro). Conform raportului emis de societate, avansul inregistrat de afacerile companiei a acoperit numai 74% din valoarea prevazuta in bugetul de venituri si cheltuieli a companiei.

Cum au incercat fondurile de actiuni sa bata scaderile de pe Bursa

Corectiile bursiere au pus la incercare indemanarea administratorilor de a proteja fondurile de actiuni de scaderile agresive, insa putine au fost fondurile care au castigat pariurile.

Fondurile de actiuni au fost luate prin surprindere de declinul abrupt al Bursei din primul semestru. Parte dintre acestea au reactionat prin reducerea expunerii pe actiuni pana la cote caracteristice fondurilor diversificate, parte au investit pe piata de derivate de la Sibiu, iar cele mai putine au iesit pe pietele externe.
Una dintre cel mai des utilizate strategii de investitii pe timp de corectii bursiere a fost realocarea, mai exact diminuarea activelor alocate plasamentelor in actiuni cotate in incercarea de a proteja fondul de corectii.

Florin Ilie, ING: E un moment bun pentru companiile din sectorul financiar

"Decizia guvernului SUA de a acoperi pierderile Freddie Mac si Fannie Mae este un semnal pozitiv pentru companiile financiare pe termen scurt, dupa ce acestea au scazut foarte mult in ultimele luni. Pe termen mediu si lung se mentine insa incertitudinea. Totusi, investitorii spera intr-o revenire mai rapida a economiei SUA, iar bursele americane ar putea reveni si mai repede anticipand revenirea economica", a explicat Florin Ilie, directorul departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank.

SIF-urile au castigat peste 6% in mai putin de doua ore de tranzactionare, iar principalele banci listate au inregistrat cresteri de 4% in cazul Bancii Transilvania (TLV), 5% in cazul BRD si 6,3% in cazul Erste Bank (EBS). In ultima sedinta de tranzactionare a saptamanii trecute, titlurile financiare inregistrasera scaderi puternice, SIF-urile pierzand in medie peste 6%.

Cea mai mare pierdere a fost suferita vineri de societatile de investitii financiare, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, scazand cu circa 6,2%.

Scaderile puternice din ultimul an au alungat de pe Bursa circa 8.000 de investitori, dupa ce criza internationala a adus pierderi de circa 15 miliarde de euro in conturile detinatorilor de actiuni.
Numarul cumparatorilor de pe Bursa, dat de conturile active prin care s-a realizat cel putin o tranzactie de cumparare in luna august, a scazut la 6.000 in luna august, in conditiile in care in august 2007 depasea 14.000, potrivit datelor raportate de BVB. Numarul celor care mai investesc in actiuni pe piata romaneasca de capital a ajuns practic la cel mai scazut nivel din iulie 2005, in principal din cauza iesirii din piata in masa a investitorilor individuali romani. In august doar 5.500 de romani au mai cumparat actiuni, in conditiile in care in decembrie se inregistrasera aproape 20.000 de cumparatori locali.

Murgoci: Nimeni nu se astepta sa mai vada pierderi atat de puternice

Cresterile puternice inregistrate de Bursa in primele doua sedinte ale saptamanii trecute s-au evaporat vineri, atunci cand principalii indici ai pietei au atins minimele acestui an, dupa scaderi cuprinse intre 3% si 6%.
"Saptamana trecuta a fost una cu suisuri si coborasuri. Multi se asteptau ca dupa trei sedinte consecutive in care SIF-urile au crescut sa urmeze o stagnare in evolutia acestora, si nicidecum o scadere atat de puternica", spune Marcel Murgoci, director de tranzactionare la societatea de brokeraj EstInvest.

Cea mai mare pierdere a fost suferita vineri de societatile de investitii financiare, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, scazand cu circa 6,2%. Ultimele trei corectii au dus valoarea indicelui sub nivelul de luni, anuland aproape intreg avansul din primele doua sedinte ale sapta-manii trecute, de 13,3%. Fata de ultima sedinta din august, indicele a inchis vineri in crestere cu 1,8%. "Investitorii pe SIF-uri au reactionat negativ la stirile din afara si la evolutia pietelor externe. Nimeni nu se astepta joi sa vada cresteri vineri, insa nici nu credeau ca o sa aibe parte de pierderi atat de puternice", spune Murgoci. El este de parere ca traim in conti-nuare intr-o piata puternic speculativa, in care investitorii se multumesc cu profituri de 4-5%.
"Cred ca vom avea parte de o vara prelungita. Vanzatorii se retrag repede, asteptand zile mai bune. In acelasi timp, cine a cumparat de exemplu vineri probabil ca va vinde destul de repede dupa o apreciere usoara", crede Murgoci.
Indicii BET si BET-C au avut parte de aceeasi soarta ca si societatile de investitii financiare vineri, acestia scazand cu 3,4%, respectiv cu 2,6%. Astfel, indicele general al pietei, BET-C, a spart vineri nivelul de suport de 4.000 de puncte, atingand cea mai mica valoare din acest an, in vreme ce indicele BET a atins la randul sau minimul, de aproape 5.300 de puncte.
"Cred ca piata noastra se uita mai mult spre americani, fiind mai atenti la stirile lor, pentru ca acolo este criza. De exemplu, publicarea datelor privind somajul din America a venit in timpul sedintei de vineri, si nu cred ca va mai avea efect luni", spune Murgoci.
In Europa, principalele piete de capital au inregistrat vineri cele mai puternice pierderi din ultima perioada dupa publicarea datelor privind cresterea nivelului de somaj din Statele Unite. Rata somajului din SUA a urcat la 6,1% in august, cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, dupa ce angajatorii au redus numarul de locuri de munca pentru a opta luna consecutiv.
Astfel, indicele german DAX a pierdut vineri 2,4%, indicele francez CAC-40 a scazut cu 2,5%, in vreme ce indicele FTSE 100 din Marea Britanie s-a corectat cu 2,3%. In schimb, in Statele Unite, indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA) a crescut vineri cu 0,3%.
"Am putea sa vedem astazi o apreciere usoara, cuprinsa intre 0 si 1%. Piata isi va reveni usor daca nu vor mai aparea turbulente din afara. Doar stirile de la noi ar mai putea afecta negativ piata", crede Murgoci.

Fara investitori, revenirea Bursei e tot mai indepartata

Numarul investitorilor locali de pe piata de capital a scazut in august la minimul ultimilor 3 ani, 5.800, la fel ca si valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut la 127,5 mil. euro.
In aceste conditii, Bursa nu are cum sa-si revina prea curand, avand in vedere ca nu exista sustinere la cumparare, iar volatilitatea ridicata ii sperie si mai mult pe investitori, sustin brokerii.
"Absenta investitorilor se vede in lichiditatea care a scazut foarte mult. Conjunctura internationala a alungat foarte multi investitori de pe piata. Volatilitatea extrem de ridicata din ultima perioada e inca un aspect negativ, deoarece investitorii se tem ca daca intra astazi pe crestere vor pierde maine, cand scaderile vor reveni", explica Marius Trif, directorul general al Carpatica Invest. El crede ca este nevoie de o perioada mai lunga in care sa se contureze un trend ascendent clar pentru ca investitorii locali sa se intoarca in piata.

Alpha Finance recomanda vanzare pe Azomures

Analistii casei de brokeraj Alpha Finance recomanda vanzarea actiunilor producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO), stabilind o tinta de pret pentru aceste titluri de 0,516 lei/actiune, cu 20% sub cotatia de inchidere de vineri, de 0,65 lei/actiune.
Recomandarea are la baza asteptarile negative ale acestora cu privire la evolutia sectorului producatorilor de ingrasaminte pe baza de azot, in conditiile in care 80% din vanzarile Azomures sunt ingrasaminte de acest tip, potrivit unui raport emis de casa de brokeraj la inceputul saptamanii trecute.

Ilie Carabulea a cumparat 1,1 milioane de actiuni Banca Carpatica

Omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu a cumparat in ultimele doua zile 1,1 milioane de actiuni ale Bancii Carpatica (BCC) la un pret mediu de circa 0,18 lei. Valoarea totala a tranzactiilor este de circa 56.000 de euro. Carabulea, care detine in nume propriu aproape 36% din actiunile Carpatica, i-a declarat intentia de a mai cumpara actiuni pentru a-si majora participatia la 40%. Omul de afaceri impreuna cu persoanele implicate din grupul Atlassib controleaza circa 60% din capitalul bancii. Actiunile Carpatica au inchis sedinta de vineri la pretul de 0,18 lei, capitalizarea bancii fiind de 95,6 mil. euro.

Calburean a dat de profit si la Cars

Producatorul de materiale de constructii Cars Tarnaveni (CARS), controlat de omul de afaceri Gheorghe Calburean, a realizat in primul semestru o cifra de afaceri de 9,94 mil. lei (2,7 mil. euro), in crestere cu 72%, si un profit de 1,87 mil. lei (0,5 mil. euro), fata de pierderi de circa 500.000 de lei in perioada similara a anului trecut. Cars produce materiale de constructii precum caramizi, blocuri ceramice sau tigle. Potrivit celor mai recente raportari, Gheorghe Calburean controleaza 27,91% din actiuni, AVAS detine o participatie de 18,75% din titluri, in timp ce Arhiepiscopia Ortodoxa Romana Alba are o cota de 11,4%. In ultima sedinta, actiunile CARS au inchis la pretul de 5,65 lei, in urcare cu 16,4%, compania avand o capitalizare de 2,1 mil. euro. celelalte doua companii controlate de Calburean, Dafora Medias si Condmag Brasov, au raportat si ele profit in primul semestru.

Piata muncii: de la "Stii engleza?" la "Stii sa-ti faci treaba?"

Ultimii ani au adus schimbari majore in ceea ce priveste piata fortei de munca si relatiile de munca. La inceputul anilor '90, prima intrebare la care trebuia sa raspunda o persoana aflata in cautarea unui loc de munca era : "Do you speak English?". Lucrurile au evoluat astfel ca in
cat astazi intrebarea la care trebuie sa raspunda cei care isi doresc un loc de munca bine platit este: "Can you do the job?".
Cu alte cuvinte, cererea este mult mai specializata, pe domenii foarte stricte in care este necesara recrutarea unei persoane care vine dintr-o companie competitoare sau dintr-un domeniu adiacent.

Putine vesti bune
De cealalta parte, cei aflati in cautarea unui loc de munca au o experienta mai bogata in spate la care se adauga un nivel de pregatire mult mai ridicat in conditiile in care a crescut numarul celor care au urmat diverse cursuri de pregatire si specializare. Cam aici se opresc vestile bune.
Si asta pentru ca, la o populatie de 21,6 milioane de locuitori, Romania are in acest moment numai 4,6 de milioane de salariati. Iar jumatate din acestia lucreaza in sectorul privat, care realizeaza in Romania aproape 70% din Produsul Intern Brut. Fortand putin lucrurile, am putea spune ca, pentru un lucrator la stat care munceste cu aceeasi tragere de inima ca unul la patron, alti doi salariati ai bugetului chiar stau degeaba.
La toate acestea se adauga faptul ca in timp ce numarul de salariati a scazut continuu din 1990 incoace, aproape ca s-a dublat numarul pensionarilor. Raportul din salariati si pensionari ajunsese anul trecut la 1/1,5.

Mare discrepanta la salarii
In ceea ce priveste piata romaneasca a salariilor, in opinia analistilor, aceasta este una inca nerestructurata, caracteristica economiilor aflate in tranzitie.
Astfel, posturile cu responsabilitati ridicate sunt platite in Romania cu mult peste media pietei, in timp ce muncitorii si persoanele cu studii superioare care nu ocupa posturi de top management sunt subplatiti.
Salariul mediu net lunar pe ansamblul economiei, a ajuns in februarie anul acesta la 4,7 milioane lei, adica 141,4 de dolari sau 132 de euro.
Raspunzatoare pentru nivelul mic al salariilor sunt si cotele de impozit ridicate pe care trebuie sa le suporte companiile pentru a-si plati angajatii. Aceasta, alaturi de productivitatea scazuta si numarul mare de pensionari, sustinuti tot de cei care lucreaza, determina Fiscul sa ia mult din putin, desi datoriile din ce in ce mai mari la bugetul asigurarilor sociale de stat arata ca nivelul ridicat al taxelor devine din ce in ce mai greu de suportat.
In Romania, la un salariu mediu brut lunar de numai 183 de euro, nivelul taxelor care trebuie platite se ridica la 52%, in timp ce in Slovenia, de exemplu, unde salariul este de 1.150 de euro lunar, contributiile sociale reprezinta 38%.

5.400 $ pentru un manager
In ceea ce priveste pozitiile de conducere, salariul unui manager de varf din Romania poate ajunge, in medie, la 65.000 de dolari pe an (5.400 de dolari pe luna), unul dintre cel mai ridicat in comparatie cu statele vecine. Salarii comparabile cu cele din zona se inregistreaza la nivelul de middle management (managerii de departamente). Acestia au in Romania venituri brute de circa 18.000 de dolari anual (1.500 pe luna), comparabile cu cele din Cehia - 15.000 de dolari anual (1.200 pe luna) - si cu cele din Ungaria - 19.000 de dolari pe an (1.600 pe luna).
Pentru acest an, analistii estimeaza ca salariile brute in Romania vor creste in medie cu 18,2%. Cea mai mare crestere, de 18,7% este estimata pentru middle management si pentru personalul cu studii superioare, in timp ce pentru nivelul de top management media cresterii salariale este de 17,9%.
Dar, pentru a castiga mai bine nu este importanta numai pozitia dintr-o firma, ci si localitatea in care isi desfasoara aceasta activitatea. Astfel, la nivelul tarii se inregistreaza mari discrepante intre salariile celor care muncesc in Bucuresti si ale celor din provincie.

Asiguratorii au avut ce raporta

Piata asigurarilor s-a dezmortit greu anul acesta. Abia din a doua parte a lunii februarie incoace au aparut primele rezultate financiare ale companiilor pe 2002. Unele companii mari (cum e cazul Asirom) nu au dat inca publicitatii rezultatele nici pana acum. In schimb, daca nu au f

Un inceput de an ceva mai agitat pentru banci

Anul trecut toata lumea spunea ca 2003 va fi in ansamblu unul dintre cei mai interesanti ani, in care concurenta dintre banci va fi si mai mare, iar fiecare client in plus va conta cu adevarat. Se estima ca va creste piata creditului, in special a celui imobiliar, si a cardurilor, i