Codru de pomana

Cu trei luni inainte de alegerile locale, PNL incearca sa transforme Biserica in agent electoral * 47 de parlamentari liberali, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, au initiat un proiect de lege prin carese doreste improprietarirea manastirilor cu paduri ce le administrau in perioada interbelica * In acest mod, PNL spera sa primeasca ajutorul Bisericii pentru captarea cat mai multor voturi

Partidul National Liberal incearca sa transforme Biserica intr-un agent electoral in preajma apropiatelor alegeri locale. Un grup de 47 de parlamentari PNL, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a initiat un proiect de lege prin care se doreste improprietarirea manastirilor din jurul marilor orase cu padurile pe care le administrau in perioada interbelica. Cele mai importante paduri ce ar putea fi date manastirilor se afla in jurul Bucurestiului, in principal, dar si in mari bazine electorale. Astfel, este posibil ca PNL sa spere in ajutorul Bisericii pentru captarea cat mai multor voturi. Mai ales in Capitala, unde candidatul Ludovic Orban pleaca cu sansa a doua, daca nu chiar a treia. Proiectul a fost depus la Parlament urmand sa fie dezbatut de cele doua camere.
La sfarsitul lunii februarie, un grup de 47 de parlamentari PNL, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, a depus un proiect de lege care vizeaza modificarea si completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. Potrivit legislatiei actuale, au fost improprietarite, cu pana la 30 ha, centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitatilor de cult.

De aceste prevederi au beneficiat si unitatile de cult care au avut paduri doar "in administrare
sau inzestrare". Prin acest nou proiect de lege se are in vedere ca improprietarirea acestor structuri bisericesti sa respecte suprafetele de padure detinute de acestea in baza unei legi din 1937. Pe de alta parte, centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitatilor de cult care au primit padure in proprietate in baza Legii nr. 1/2000, dar nu se regasesc pe lista legii interbelice, vor ramane cu padurea primita. Pentru a putea raspunde cererilor de improprietarire, unitatile de cult vor primi padure si pe alte amplasamente, dar vor beneficia de comasare, daca solicita.
Masura reparatorie
Conform initiatorilor, acest proiect de lege se vrea o masura reparatorie, considerand ca Legea nr. 1/2000 nu poate fi aplicata in spiritul ei. Povestea acestor paduri incepe cu secularizarea averilor manastiresti, de pe vremea lui Cuza. Initiatorii considera ca, in martie 1937, a fost promovata o alta lege (n.r. - Legea inzestrarii manastirilor cu paduri si teren agricol), pentru a indrepta, "partial", actul de secularizare, si a atribuit unor manastiri, "in perpetua si deplina folosinta", aproximativ 20.000 ha. Parlamentarii PNL au considerat ca, prin Legea nr. 1/2000, legiuitorul si-a manifestat intentia de a atribui in proprietate suprafetele primite in folosinta, se arata in Expunerea de motive a proiectului PNL. "Pentru suprafetele ce exced limita de 30 ha, Legea nr. 1/2000 a prevazut restituirea acestora in forma de proprietate sau folosinta avuta initial. Insa aceasta prevedere este inaplicabila si nu a produs
pana in prezent nici un fel de efect", se arata in Expunerea de motive. Initiatorii PNL sustin ca nici una dintre anexele normelor metodologice ale Legii nr. 1/2000 nu prevede si nu are cum sa prevada modalitatea concreta prin care se restituie folosinta unei suprafete forestiere. Din acest motiv, suprafete cu vegetatie forestiera atribuite cu un scop precis si nobil si pentru acoperirea unor necesitati nu pot fi folosite de catre beneficiarii lor din cauza unui cadru legislativ care, desi isi propune un act de reparatie, este incapabil sa dea curs acestui deziderat", se arata in Expunerea de motive.

Decretul interbelic, 19.000 de hectare de padure pentru manastiri
Prin decretul - lege nr. 1340 din 1938 statul a fost autorizat "sa atribuie, in deplina si perpetua folosinta unor manastiri ortodoxe din tara, o suprafata de padure in intindere totala de circa 18.800 ha si alte terenuri in suprafata de cel mult 600 ha din proprietatile sale". Actul are in vedere asigurarea veniturilor necesare acestor unitati de cult "exclusiv pentru restaurarea cladirilor monumente istorice, apartinand acestor manastiri, precum si pentru intretinerea diferitelor scoli, ateliere, tipografii, aziluri, orfelinate, institutii de asistenta sociala si sanitara existente sau care se vor infiinta in aceste manastiri", precizeaza Decretul-lege.
In plus
, modul de administrare si folosirea veniturilor obtinute in urma exploatarii padurilor erau controlate de o comisie compusa din Patriarhul Romaniei, ministrul Cultelor si ministrul Agriculturii. Cele mai insemnate inzestrari s-au produs la manastirile din jurul Bucurestiului. De altfel, tot aici se concentreaza si cele mai mari interese imobiliare.
Decret aplicat printr-o alta lege
Decretul - lege nr. 1340 din 1938, prin care se inzestreaza anumite manastiri ortodoxe, este pus in practica printr-un alt act normativ, prin Legea nr. 851 din 23 noiembrie 1942. Interesant este faptul ca, prin aceasta lege, se instituie modul de administrare atat pentru padurile ce fac obiectul Decretului-lege din 1937, a altor paduri apartinand Bisericii Ortodoxe, dar si "pentru padurile cedate spre folosinta Mitropoliilor si Episcopiilor Greco-Catolice, Romano-Catolice si Luterana". Inseamna ca mai multe confesiuni crestine s-au supus acelorasi reguli interbelice, dar numai una beneficiaza de un act normativ considerat reparator. De aici, se poate trage concluzia ca si aceste confesiuni pot solicita improprietarirea cu padurile avute in administrare in perioada interbelica, la fel ca Biserica Ortodoxa.
Rationamentul poate merge si mai departe, si aceeasi masura poate fi solicitata sa se aplice si in alte cazuri de bunuri avute in folosinta si, in cele din urma, cerute pentru improprietarire. Pentru ca precedentul ar putea fi creat.

Ioan Ghise "Legea este necesara"
Deputatul PNL Ioan Ghise, unul din initiatorii legii, a afirmat ca proiectul este destinat sa completeze cadrul legislativ privind restituirile proprietatilor. Liberalul sustine ca legea este necesara, fapt asupra caruia s-a convenit in interiorul grupurilor parlamentare ale PNL. In privinta crearii unui eventual precedent care sa justifice revendicarile si altor culte in afara Bisericii Ortodoxe, Ghise a spus ca asemenea revendicari ar fi justificate.
Sulfina Barbu "Vom cere garantii"
Fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, sustine ca orice reglementare in acest sens va trebui sa prevada garantii clare ca normele de mediu vor fi respectate. PD-L va cere garantii ca manastirile nu vor primi drept discretionar de exploatare a padurilor. "Este vorba de o suprafata imensa de padure. Trebuie sa fim siguri ca padurea va ramane padure, ca va fi pazita, igienizata si ca proprietarul isi va permite sa intretina padurea si sa plateasca impozitele aferente", a spus Sulfina Barbu. Aceasta a adaugat ca si in tarile in care padurile sunt in proprietate privata normele de exploatare sunt foarte stricte. Sulfina Barbu a aratat ca normele europene impun, pentru o tara ca Romania, o suprafata impadurita de 27-28% din teritoriu, conditie care nu este respectata actualmente.
Petre Daea "Legea nu-i prea sfanta"
Senatorul PSD Petre Daea a apreciat proiectul de lege ca fiind de neacceptat. "Mi se par o aventura proiectele de lege care se pot masura in pasi electorali", a spus pesedistul. Acesta considera ca domeniul restituirii padurilor este unul prea sensibil pentru a fi reglementat printr-o asemenea lege, mai ales ca gestiunea padurilor retrocedate s-a dovedit pana acum defectuoasa. Senatorul PSD i-a acuzat explicit ca incearca sa promoveze legea in scop exclusiv electoral indiferent de consecintele pe care le-ar avea asupra padurilor din jurul Capitalei. "Chiar daca are miros de tamaie, legea asta nu-i prea sfanta", a conchis Daea.
Federatia pentru Apararea Padurilor contesta proiectul
Reprezentantii Federatiei pentru Apararea Padurilor (FAP) solicita Parlamentului Romaniei sa nu dea curs acestei initiative legislative care urmareste transformarea padurii, unul dintre cei mai importanti factori de protectie ai mediului, in capital electoral si sa respecte ideea justitiara a Legilor 18/1991 si 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate si nu de improprietarire.
"Aceasta propunere, cat si prevederea initiala prin care unitatile de cult stipulate in Legea nr. 1/2000 beneficiaza prin constituire (dobandesc in proprietate) de suprafete de terenuri forestiere in limita a 30 ha din suprafetele pe care le au in folosinta sau inzestrare, incalca prevederile art.136 din Constitutie", a afirmat, ieri, intr-o conferinta de presa, Marian Stoicescu, presedintele Federatiei. FAP sustine ca Biserica Ortodoxa Romana a avut drept de folosinta asupra unor paduri, in anul 1937. Apoi, in anul 1941, prin Decretul - lege 1848, aceste proprietati au fost trecute in administrarea statului, CAPS, institutie echivalenta Romsilva de azi, ca urmare a utilizarii irationale a padurilor si a proastei administrari. Pana acum, BOR a primit 11.000 ha de padure, fiind de retrocedat-improprietarit alte 9000 de ha. "Exista posibilitatea sa apara si alti beneficiari, in urma promovarii acestui proiect de lege, Biserica Ortodoxa Romana fiind folosita in acest caz", a completat Marian Stoicescu.
Manastirile inzestrate
I. Arhiepiscopia Bucurestilor -
total 4388 ha
1. Manastirea Cernica - 600 ha
2. Man. Caldarusani - 285 ha
3. Man. Zamfira - 215 ha
4. Man. Viforata - 200 ha
5. Man. Pasarea - 348 ha
6. Man. Antim Ivireanu - 600 ha
7. Man. Tiganesti - 300 ha
8. Man. Comana - 100 ha
9. Man. Toplita - 200 ha
10. Man. Negru-Voda - 250 ha
11. Man. Namaesti - 50 ha
12. Man. Surorilor de caritate Bucuresti - 600 ha
13. Man. Snagov - 300 ha
14. Man. Ghighiu - 100 ha
15. Man. Cheia - 120 ha
16. Schitul Techirghiol al Patriarhiei - 100 ha
17. Schitul Pestera Ialomicioarei - 20 ha
II. Episcopia Ramnicului Noului Severin -
total 3200 ha
18. Man. Tismana - 500 ha
19. Man. Horezu - 600 ha
20. Man. Cozia - 400 ha
21. Man. Polovraci - 300 ha
22. Man. Arnota - 400 ha
23. Man. Bistrita - 400 ha
24. Schitul Lainici - 100 ha
25. Schitul Crasna - 123 ha
26. Schitul Stramba - 77 ha
27. Man. Govora - 100 ha
28. Man. Dintr-un Lemn - 100 ha
29. Schitul Mamul - 50 ha
30. Schitul Surpatele - 50 ha
III. Episcopia Buzaului -
total 361 ha
31. Man. Ciolanu - 201 ha
32. Man. Cotesti - 40 ha
33. Man. Varzaresti - 70 ha
34. Man. Dalhauti - 25 ha
35. Man. Rogoz - 25 ha
IV. Episcopia Dunarea de Jos - total 1.400 ha
36. Man. Cocos - 400 ha
37. Man. Cilic Dere - 600 ha
38. Man. Saon - 400 ha
V. Episcopia Romanului -
total 310 ha
39. Man. Bogdana - 150 ha
40. Man. Giurgeni - 50 ha
41. Man. Buciumeni (Tecuci) - 30 ha
42. Man. Sihastru (Tecuci) - 20 ha
43. Man. Trotusanu (Putna) - 30 ha
44. Man. Sf. Ion -30 ha
VI. Episcopia Husilor -
total 480 ha
45. Man. Adam - 250 ha
46. Man. Dobrovat - 150 ha
47. Man. Malinesti (Vaslui) - 30 ha
48. Schitul Rafaila - 25 ha
49. Schitul Bujorani - 25 ha
VII. Arhiepiscopia Iasi - total 3175 ha
50. Man. Agapia - 600 ha
51. Man. Varatec - 600 ha
52. Man. Agafton - 267 ha
53. Man. Bistrita - 400 ha
54. Man. Rasca - 158 ha
55. Man. Horaita - 200 ha
56. Man. Slatina - 200 ha
57. Man. Durau - 100 ha
58. Man. Pangarati - 500 ha
59. Man. Vorona - 100 ha
60. Schitul Boureni - 50 ha
VIII. Arhiepiscopia Chisinaului -
total 1000 ha
61. Man. Noul Neamt - 300 ha
62. Man. Capriana - 200 ha
63. Man. Suruceni - 121 ha
64. Man. Curchi - 100 ha
65. Man. Harbovat - 100 ha
66. Man. Raciula - 79 ha
67. Man. Tipova - 50 ha
IX. Episcopia Hotinului -
total 436 ha
69. Man. Jabca - 300 ha
70. Man. Rughi - 100 ha
71. Schitul Bocancea - 36 ha
X. Arhiepiscopia Alba-Iulia - Sibiu - total 1100 ha
72. Man. Sambata de Sus - 1.000 ha
73. Schitul Paltinis - 100 ha
XI. Episcopia Clujului
74. Man. Sf. Elisabeta - 300 ha
XII. Episcopia Caransebesului
75. Man. Izvorul Miron - 550 ha
XIII. Episcopia Oradea
76. Man. Isbuc - 300 ha
XIV. Episcopia Aradului -
total 400 ha
77. Man. Hodos Bodrog - 300 ha
78. Man. Lipova - 100 ha
XV. Episcopia Constantei -
total 200 ha
79. Man. Gherontie Episcopul - 100 ha
80. Man. Sf. Elena de la Mare - 50 ha
81. Man. Sf. Cruce de Leac - 50 ha
XVI. Episcopia Argesului -
total 900 ha
82. Man. Turnu - 650 ha
83. Man. Valeni - 150 ha
84. Man. Stanisoara - 50 ha
85. Man. Robaia - 50 ha
XVII. Episcopia Maramuresului - total 300 ha
86. Man. Dragomiresti - 200 ha
87. Schitul Vagas - 100 ha
Exemplu pentru altii
Initiativa legislata a PNL deschide drumul
unor mari improprietariri.
Cel mai cunoscut caz este cel referitor la Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, care solicita 192.000 ha de padure in partea de nord a Moldovei. Si aici este aceeasi problema, pentru ca Fondul a avut in folosinta padurile solicitate pentru retrocedare. In 2004, Guvernul PSD a ajuns la un compromis, in special cu arhiepiscolul Sucevei si Radautilor, IPS Pimen (foto), si a emis o ordonanta de urgenta prin care 90.000 ha de padure ajungeau in proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox. Ironia face ca, dupa piederea alegerilor, tot PSD sa conteste actul normativ, iar Curtea Constitutionala sa constate invaliditatea actului normativ. De atunci, Fondul Bisericesc Ortodox a inregistrat mai multe infrangeri in justitie, procesul fiind inca pe rol.
Parintele Ionut Corduneanu, consilierul jurdic al Patriarhiei Romane
"Act de reparatie"
"Acest proiect de lege, al unui grup de deputati, este un act de reparatie. Asa il consideram, pentru ca reda cultelor ceea ce le fusese atribuit in perioada interbelica pentru a fi utilizat, pentru intretinerea unor monumente istorice. Beneficiarii acelor suprafete de padure primite in vesnica si perpetua folosinta au fost manastiri-monumente istorice. Statul si-a dat seama ca nu are cum sa le intretina singur si a incercat sa redea cultelor ceea ce le luase in urma resecularizarilor, sa le redea posibilitatea de a-si autointretine acele monumente, care altfel se degradau vizibil. Nici statul nu reusea sa ajute si le lua si cultelor posibilitatea de a se autofinanta. Cu Romsilva este ce a fost intotdeauna. Orice inseamna retrocedare de fond forestier ii deranjeaza teribil.
PS Andrei, Episcop de Alba
"Este bun acest proiect"
"Eu cred ca este bun acest proiect de lege pentru ca, atunci cand padurile au fost date ca inzestrare manastirilor, sau in folosinta, nu s-a gandit nimeni ca vor fi luate inapoi. Doar perioada de care ne aducem aminte cu tristete, perioada comunista, a despuiat Biserica de toate mijloacele de supravietuire. Asa ca ar fi foarte bun acest proiect. Acum probabil si ca, fiind perioada electorala, sa se grabeasca sa rezolve problema asta. Dar acest lucru oricum trebuia rezolvat. Daca se rezolva ar fi foarte bine, pentru ca de ani de zile se tergiverseaza. Mai exista insa o lege care zice ca unele bunuri care au fost date cultelor religioase in folosinta pe 50 sau pe 99 de ani, pot trece in proprietatea acestora. Aceasta lege exista".
Parintele Lavrentie, staretul Manastirii Caldarusani
"Sa nu fie propaganda electorala"
"Este foarte bine. Dar sunt 17 ani din 1990, de cand ne amagesc. Sa nu fie cumva doar propaganda electorala, care dureaza doar pana la alegeri si dupa care sa nu vedem nimic. Ar fi exceptional, dar ei fac chestia asta si o amana de la o alegere la alta.