Dă-le o masă intelectualilor amărâţi, neieşiţi pe la restaurante!
Marian Vanghelie a băgat dihonia în PSD prin dorinţa sa arzătoare de a se vedea primar general. Visul de mărire al edilului de la sectorul 5 l-a lăsat în ofsaid (pentru a câta oară?) pe Mircea Geoană, care s-a trezit anunţându-l drept candidat „aproape sigur" al partidului, deşi nu obţinuse O.K.-ul Comitetului Executiv Naţional.
Vanghelie a mai reuşit să-i ridice tensiunea lui Ion Iliescu, care s-a pomenit acuzat, după ani şi ani, de o nouă „deviaţie intelectualistă", de această dată spre zona liberalilor. O adevărată blasfemie pentru fondatorul PSD, care s-a prins, în sfârşit, pe cine a crescut, ripostând: „Îmbogăţitule!".
Despre Sorin Oprescu, ce să mai vorbim?! El pare condamnat să rămână cu onoarea nereparată după două cicluri electorale în care a fost învins la mustaţă de Viorel Lis şi de Traian Băsescu. Dacă în 2005 „Doctorul" s-a ferit ca de tămâie să candideze împotriva lui Adriean Videanu, acum i-a revenit apetitul pentru administraţia locală. Ce-i drept, şi datele problemei s-au schimbat. Actualul primar al Bucureştilor şi-a dat măsura valorii, iar candidatul PD-L, oricare ar fi, nu mai poate beneficia de „valul pro-Băsescu".
Aşadar, nici pedeliştii nu se simt mai bine. Liderii marcanţi ai partidului fug de scaunul lui Videanu. Cel care se va încumeta să intre în cursa pentru Primăria Capitalei va trebui să răspundă la o serie de întrebări incomode, legate de asfaltări şi diverse alte contracte încheiate de către municipalitate.
Pe scurt, „moştenirea" le dă insomnii celor aflaţi în cărţi pentru a candida
din partea democrat-liberalilor. Unde mai pui că domnului Vasile Blaga, cândva dat ca viitor premier, i se pare mai scurt drumul din Aleea Modrogan la Piaţa Victoriei decât din Modrogan la Bulevardul Regina Elisabeta nr. 47. În fond, de ce să dai Herăstrăul pe Cişmigiul politicii?!
Din păcate, cam în aceşti termeni se pune problema. Ca şi în ceilalţi ani, nimeni nu se oboseşte să gândească vreun proiect serios de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere a Bucureştilor. Sau de asigurare a unor servicii de salubritate la nivel european, de către profesionişti în domeniu. În precampania electorală, se judecă mult mai „pragmatic" – negocieri, posibile funcţii, sponsorizări în bani
, prieteni şi duşmani. Ce-o mai fi, om mai vedea!
Candidaţii s-au obişnuit cu faptul că votanţii pot fi aburiţi, pe ultima sută de metri, cu vorbe şi pomeni electorale. Pen’ ce să faci entorsă la mână scriind proiecte, când poţi da o masă intelectualilor amărâţi, neieşiţi pe la restaurante de dinainte de ’89?! Şi de ce n-ai îngroşa obrazul, prostindu-i în faţă pe naivi că interminabilele şantiere din Capitală trebuiau deschise de cineva hotărât să dea o altă faţă oraşului?!
joi, 26 martie 2009
Marean si tara lui
Alo, tovarasi, desteptarea! Da, da, cu dumneavoastra vorbesc, cei care cititi aceste rinduri, baieti subtiri, cu scoli inalte, doamne trecute prin MBA si masterate, viitori absolventi de Harvard sau fosti invitati ai saloanelor regale.
Nu zic ca n-ati avea un cuvint de spus, da’ se aude slab si e intrerupt de vuietul prin care se instaureaza vremurile noi. Si-aveti un mare dezavantaj, bai, acestia: sinteti putini, cu oase slabe!
Vreti o oglinda mare pusa deasupra Romaniei? Iat-o, priviti atent in ea si-o sa vedeti zimbetul fals-rusinat al lui Marean Vanghelie aratindu-si stinga si dindu-i o smetie ideologico-doctrinara chiar mentorului Iliescu. Caci Marean de azi nu mai e cel de ieri care lasa, umil, la poarta vilei din Pangratti, sacosele incarcate cu de-ale gurii pentru nea Nelu si doamna Nina. Lui Marean i-a crescut stinga de la atita servit cu dreapta si, intre timp, i s-a pregatit o tara gata sa-l accepte.
Toti baietii finuti si ingroziti de faptul ca ar putea avea in fruntea Capitalei si, de ce nu, in fruntea guvernului ori chiar a tarii un Marean strivit sub greutatea clipei istorice in care ar trebui sa semneze acordul predicatului cu subiectul ar face bine sa deschida ochii mari si sa priveasca in oglinda pusa peste Romania.
Tara in care cea mai vizionata productie tv a momentului se numeste „Inima de tiganca“. Un milion de romani se distreaza in fiecare seara cu serialul preferat, in care a vorbi si a te purta cit mai aproape de usa cortului au devenit motive de mindrie si de performanta actoriceasca inclusiv pentru niste artisti despre care mai credeam cindva ca au reusit sa se ridice deasupra vremurilor.
Serialul e misto si are si-o clona, mai putin reusita, e adevarat, la Antena 1. In ordine descrescatoare, lumea romaneasca a zilelor noastre se uita cu nesat la meciurile de fotbal la care se injura zdravan in tribune, la celebrele stiri de la ora cinci, la Elodia si la fantoma ei sau a altcuiva ori la saltimbanci care transforma orice subiect politic intr-o manea de seara acompaniata strident de acorduri de laptop. Cele mai mari cresteri de tiraje in presa scrisa le au tabloidele. Exemplarele insumate ale deja celebrelor „Libertatea“, „Cancan“ si „Click!“, la care se adauga cele vindute de tabloide ceva mai mici si mai putin vioaie, se apropie de milionul de cópii.
Toate doamnele speriate de aratarea numita Marean Vanghelie sa faca bine sa ia lectii de toleranta de la fetele care deschid in fiecare saptamina, cu o placere nebuna, revistele de birfa si paparazzi, in paginile carora, pe poze mari, se lafaie vedetele noii Romanii, numitii Boschet, Costelus, Elena, Poponet si multi, multi altii.
Delicatilor domni care inca mai cred ca politica romaneasca e rezervata indivizilor cu carte le recomand o analiza aprofundata a infratirii PNTCD cu PNG din care a rezultat incestuoasa desemnare a unui candidat comun la alegerile pentru primaria Bucurestilor. Deci se poate!
Alo, tovarasi, treziti-va! Da, da, cu dumneavoastra vorbesc, cei care cititi aceste rinduri pe laptop
, apoi va urcati in masina
si injurati mizeria din jur. Romania adevarata nu arata ca pe Magheru si nici ca in Piata Sfatului. Tara in care traim astazi e croita in asa fel incit Marean Vanghelie si toti cei care-l vor urma o pot purta oriunde vor dori ei. Le vine ca turnata, se simt bine in ea si nu mai e mult pina in ziua in care o vor cumpara si-o vor duce acasa sa vada impreuna, pe canapea, ultimul episod din serialul preferat. Cel in care eroul Marean invinge tocilarii apatici si resemnati care strimbau din nas cind auzeau de Romania.
Nu zic ca n-ati avea un cuvint de spus, da’ se aude slab si e intrerupt de vuietul prin care se instaureaza vremurile noi. Si-aveti un mare dezavantaj, bai, acestia: sinteti putini, cu oase slabe!
Vreti o oglinda mare pusa deasupra Romaniei? Iat-o, priviti atent in ea si-o sa vedeti zimbetul fals-rusinat al lui Marean Vanghelie aratindu-si stinga si dindu-i o smetie ideologico-doctrinara chiar mentorului Iliescu. Caci Marean de azi nu mai e cel de ieri care lasa, umil, la poarta vilei din Pangratti, sacosele incarcate cu de-ale gurii pentru nea Nelu si doamna Nina. Lui Marean i-a crescut stinga de la atita servit cu dreapta si, intre timp, i s-a pregatit o tara gata sa-l accepte.
Toti baietii finuti si ingroziti de faptul ca ar putea avea in fruntea Capitalei si, de ce nu, in fruntea guvernului ori chiar a tarii un Marean strivit sub greutatea clipei istorice in care ar trebui sa semneze acordul predicatului cu subiectul ar face bine sa deschida ochii mari si sa priveasca in oglinda pusa peste Romania.
Tara in care cea mai vizionata productie tv a momentului se numeste „Inima de tiganca“. Un milion de romani se distreaza in fiecare seara cu serialul preferat, in care a vorbi si a te purta cit mai aproape de usa cortului au devenit motive de mindrie si de performanta actoriceasca inclusiv pentru niste artisti despre care mai credeam cindva ca au reusit sa se ridice deasupra vremurilor.
Serialul e misto si are si-o clona, mai putin reusita, e adevarat, la Antena 1. In ordine descrescatoare, lumea romaneasca a zilelor noastre se uita cu nesat la meciurile de fotbal la care se injura zdravan in tribune, la celebrele stiri de la ora cinci, la Elodia si la fantoma ei sau a altcuiva ori la saltimbanci care transforma orice subiect politic intr-o manea de seara acompaniata strident de acorduri de laptop. Cele mai mari cresteri de tiraje in presa scrisa le au tabloidele. Exemplarele insumate ale deja celebrelor „Libertatea“, „Cancan“ si „Click!“, la care se adauga cele vindute de tabloide ceva mai mici si mai putin vioaie, se apropie de milionul de cópii.
Toate doamnele speriate de aratarea numita Marean Vanghelie sa faca bine sa ia lectii de toleranta de la fetele care deschid in fiecare saptamina, cu o placere nebuna, revistele de birfa si paparazzi, in paginile carora, pe poze mari, se lafaie vedetele noii Romanii, numitii Boschet, Costelus, Elena, Poponet si multi, multi altii.
Delicatilor domni care inca mai cred ca politica romaneasca e rezervata indivizilor cu carte le recomand o analiza aprofundata a infratirii PNTCD cu PNG din care a rezultat incestuoasa desemnare a unui candidat comun la alegerile pentru primaria Bucurestilor. Deci se poate!
Alo, tovarasi, treziti-va! Da, da, cu dumneavoastra vorbesc, cei care cititi aceste rinduri pe laptop
, apoi va urcati in masina
si injurati mizeria din jur. Romania adevarata nu arata ca pe Magheru si nici ca in Piata Sfatului. Tara in care traim astazi e croita in asa fel incit Marean Vanghelie si toti cei care-l vor urma o pot purta oriunde vor dori ei. Le vine ca turnata, se simt bine in ea si nu mai e mult pina in ziua in care o vor cumpara si-o vor duce acasa sa vada impreuna, pe canapea, ultimul episod din serialul preferat. Cel in care eroul Marean invinge tocilarii apatici si resemnati care strimbau din nas cind auzeau de Romania.
Nu câinii sunt de vină!
Noi i-am aruncat în stradă, iar primăriile i-au lăsat să se înmulţească. Ei, câinii fără stăpân, încearcă să supravieţuiască în jungla urbană. Trebuie să ne protejăm de muşcătura lor, dar nu avem dreptul să-i măcelărim!"
Plecând de la cazul profesoarei de desen sfâşiate pe una dintre străzile Capitalei, „Evenimentul zilei“ a demarat o campanie
intitulată „Ce facem cu maidanezii?“. Demersul jurnalistic se bazează pe amploarea pericolului reprezentat de câinii vagabonzi.
Cifrele sunt îngrozitoare: anual, peste 10.000 de bucureşteni, dintre care 2.000 de copii, se prezintă la spital cu muşcături de câine. Bilanţul fiecărei zile este, în medie, de 22 de adulţi şi 6 copii. Şi asta numai în Capitală! Şi numai în ceea ce priveşte cazurile raportate medical! Extinzând problema la nivelul întregii ţări şi adăugând situaţiile în care cei muşcaţi nu se prezintă la medic
, rezultă un tablou înfricoşător. Convieţuim cu un pericol de dimensiuni epidemice, dar închidem ochii şi mergem mai departe. Eventual, ne rugăm să nu fim noi cei muşcaţi. Noi sau ai noştri - copii, părinţi, bunici...
Cum s-a ajuns aici şi ce e de făcut? Din păcate, prima tentaţie, mai ales din partea celor păţiţi, este să se răzbune pe câini. Să măcelărească animalele nimănui, călcându-le cu maşina, zdrobindu-le picioarele, rupându-le şira spinării ori strivindu-le ţeasta cu ranga.
Vă implor: nu faceţi asta! Trec peste aspectul „câinele - cel mai bun prieten al omului“ şi ajung la situaţia bietelor vieţuitoare. Fără stăpân, fără culcuş, fără hrană, dar cu duşmani la tot pasul, maidanezii sunt condamnaţi la o luptă nemiloasă pentru supravieţuire. Şi nu ei sunt de vină că au ajuns în situaţia asta! Vinovaţi suntem noi, oamenii, pentru că atunci când n-am mai avut nevoie de ei sau când nu i-am mai putut ţine, i-am aruncat în stradă. Atunci le-am făcut o primă nedreptate!
Mulţi au murit rapid, nereuşind să se adapteze junglei urbane. Supravieţuitorii au urmat cursul firesc al lumii vii: s-au organizat în haite, s-au înmulţit şi au învăţat să-şi procure hrană. De nevoie, au învăţat şi să se apere. De exemplu, dacă dai cu piciorul într-un câine sau dacă-l calci din greşeală, instinctul lui natural
îi spune să te muşte. Iar o căţea cu pui va fi întotdeauna agresivă cu cei care-i pătrund în „spaţiul vital“. În condiţii similare, şi omul se sălbăticeşte şi devine agresiv. Paralela maidanezi- boschetari nu-i este favorabilă omului.
Noi, oamenii, i-am aruncat în stradă când, construind blocuri, n-am mai avut curţi pentru ei. Noi, prin reprezentanţii noştri la primării, ne prefacem de 18 ani că rezolvăm problema, dar de fapt nu rezolvăm nimic. Dacă maidanezii ar fi fost sterilizaţi în anii ’90, acum n-ar mai exista haite pe străzile marilor oraşe. Pur şi simplu, „rasa“ maidanezilor s-ar fi stins natural.
Pentru toţi cetăţenii muşcaţi de câinii vagabonzi, vom pune tunurile pe primării. Au avut obligaţia legală de a rezolva problema, au avut chiar şi bani
- zeci de milioane de euro -, dar le-au interesat doar şperţurile. Începem cu cazul profesoarei de desen hăcuite de un maidanez. O vom susţine în intenţia ei de a da în judecată Primăria Capitalei, oferindu-i, gratuit, asistenţă juridică. Vrem să fie despăgubită pentru că pătimeşte din cauza indolenţei unor funcţionari. Şi mai vrem să creăm un precedent juridic, astfel încât fiecare muşcătură de maidanez să fie plătită scump de somnoroşii pripăşiţi prin primării. Cine ştie, poate aşa se vor trezi.
Plecând de la cazul profesoarei de desen sfâşiate pe una dintre străzile Capitalei, „Evenimentul zilei“ a demarat o campanie
intitulată „Ce facem cu maidanezii?“. Demersul jurnalistic se bazează pe amploarea pericolului reprezentat de câinii vagabonzi.
Cifrele sunt îngrozitoare: anual, peste 10.000 de bucureşteni, dintre care 2.000 de copii, se prezintă la spital cu muşcături de câine. Bilanţul fiecărei zile este, în medie, de 22 de adulţi şi 6 copii. Şi asta numai în Capitală! Şi numai în ceea ce priveşte cazurile raportate medical! Extinzând problema la nivelul întregii ţări şi adăugând situaţiile în care cei muşcaţi nu se prezintă la medic
, rezultă un tablou înfricoşător. Convieţuim cu un pericol de dimensiuni epidemice, dar închidem ochii şi mergem mai departe. Eventual, ne rugăm să nu fim noi cei muşcaţi. Noi sau ai noştri - copii, părinţi, bunici...
Cum s-a ajuns aici şi ce e de făcut? Din păcate, prima tentaţie, mai ales din partea celor păţiţi, este să se răzbune pe câini. Să măcelărească animalele nimănui, călcându-le cu maşina, zdrobindu-le picioarele, rupându-le şira spinării ori strivindu-le ţeasta cu ranga.
Vă implor: nu faceţi asta! Trec peste aspectul „câinele - cel mai bun prieten al omului“ şi ajung la situaţia bietelor vieţuitoare. Fără stăpân, fără culcuş, fără hrană, dar cu duşmani la tot pasul, maidanezii sunt condamnaţi la o luptă nemiloasă pentru supravieţuire. Şi nu ei sunt de vină că au ajuns în situaţia asta! Vinovaţi suntem noi, oamenii, pentru că atunci când n-am mai avut nevoie de ei sau când nu i-am mai putut ţine, i-am aruncat în stradă. Atunci le-am făcut o primă nedreptate!
Mulţi au murit rapid, nereuşind să se adapteze junglei urbane. Supravieţuitorii au urmat cursul firesc al lumii vii: s-au organizat în haite, s-au înmulţit şi au învăţat să-şi procure hrană. De nevoie, au învăţat şi să se apere. De exemplu, dacă dai cu piciorul într-un câine sau dacă-l calci din greşeală, instinctul lui natural
îi spune să te muşte. Iar o căţea cu pui va fi întotdeauna agresivă cu cei care-i pătrund în „spaţiul vital“. În condiţii similare, şi omul se sălbăticeşte şi devine agresiv. Paralela maidanezi- boschetari nu-i este favorabilă omului.
Noi, oamenii, i-am aruncat în stradă când, construind blocuri, n-am mai avut curţi pentru ei. Noi, prin reprezentanţii noştri la primării, ne prefacem de 18 ani că rezolvăm problema, dar de fapt nu rezolvăm nimic. Dacă maidanezii ar fi fost sterilizaţi în anii ’90, acum n-ar mai exista haite pe străzile marilor oraşe. Pur şi simplu, „rasa“ maidanezilor s-ar fi stins natural.
Pentru toţi cetăţenii muşcaţi de câinii vagabonzi, vom pune tunurile pe primării. Au avut obligaţia legală de a rezolva problema, au avut chiar şi bani
- zeci de milioane de euro -, dar le-au interesat doar şperţurile. Începem cu cazul profesoarei de desen hăcuite de un maidanez. O vom susţine în intenţia ei de a da în judecată Primăria Capitalei, oferindu-i, gratuit, asistenţă juridică. Vrem să fie despăgubită pentru că pătimeşte din cauza indolenţei unor funcţionari. Şi mai vrem să creăm un precedent juridic, astfel încât fiecare muşcătură de maidanez să fie plătită scump de somnoroşii pripăşiţi prin primării. Cine ştie, poate aşa se vor trezi.
Ce va spune Putin la Bucuresti
Tarul tuturor Rusiilor se va afla la Bucuresti saptamana viitoare si toata lumea se intreaba ce mesaj va transmite Aliantei Nord Atlantice
. Putin si-a trimis deja tareviciul Medvedev la inaintare sa-si incordeze vorbele in presa britanica pe probleme de securitate globala. Colegul permanent al lui Putin, inca de la disparitia URSS, Medvedev nu ne-a spus nimic nou, ceva ce nu ar fi spus locatarul Kremlinului. Mesajul este simplu: daca Ucraina si Georgia intra in NATO atunci vom avea o problema grava de securitate in Europa. Nimic nou, supararea Rusiei pe invitarea Georgiei si Ucrainei in NATO este garantata.
Dincolo de vorbe, mult mai importante sunt faptele. Iar strategii Kremlinului au prevazut cu multa vreme in urma avansul NATO - si mai mult decat atat: au luat din timp masurile necesare de contracarare. O prima astfel de masura a fost luata inca din martie 2007, atunci cand Rusia si-a stabilit programul inspectiilor militare in cadrul Tratatului privind Fortele Conventionale din Europa (CFE). Tarile semnatare ale tratatului CFE isi garanteaza reciproc dreptul la inspectarea diverselor locatii militare - iar calendarul acestor inspectii este stabilit in luna martie a fiecarui an. In martie 2007 Moscova a anuntat un calendar de inspectii care se oprea brusc in luna noiembrie a aceluiasi an. Evenimentele s-au succedat apoi in crescendo: pe 26 aprilie, Putin a amenintat cu retragerea Rusiei din Tratatul CFE starnind uimirea presei internationale. In iunie 2007, la Viena s-a desfasurat o conferinta a statelor semnatare ale tratatului CFE - fara nici un rezultat notabil, iar in iulie Putin a emis un decret privind suspendarea aplicarii tratatului CFE care urma sa intre in vigoare peste cinci luni de zile. Motivul enuntat in acest decret: "circumstante extraordinare care afecteaza securitatea Rusiei si necesita masuri imediate". Semnalul fusese dat inca din martie - Rusia nu mai avea de gand sa se supuna constrangerilor CFE de limitare a trupelor conventionale din Europa asa ca a renuntat in toamna la inspectii, tocmai pentru a putea refuza inspectii pe teritoriul sau. Rusia are o situatie speciala in CFE: acest tratat se aplica doar pana la limita muntilor Urali. Astfel ca "limitarea fortelor conventionale" a insemnat pentru Moscova suirea tancurilor si artileriei grele in trenuri si bagarea lor la vaselina dincolo de Urali. In consecinta, suspendarea tratatului CFE inseamna pentru Moscova suirea tancurilor si artileriei grele in trenuri si repozitionarea lor la granitele Europei. Europa nu are ce si de unde sa aduca: fostele tari din Tratatul de la Varsovia si-au taiat armele si le-au vandut la fier vechi. Planificarea strategica a Rusiei s-a dovedit a fi fara cusur.
Lovitura cea mai grea in tot acest joc geopolitic a suferit-o Republica Moldova: efectivele rusesti stationate in Transnistria isi pot creste forta de izbire si numarul in mod exponential practic peste noapte. Greu de crezut ca observatorii Uniunii Europene vor putea face mai mult decat sa-si noteze in carnetele intrarea in Transnistria a unor garnituri de tren pline de tancuri. Astfel ca verva anti-romaneasca a lui Voronin este mult mai usor de inteles in conditiile in care nu a primit decat niste "mda-uri" sceptice de la Moscova.
Acestea sunt faptele - Putin isi poate permite de acum sa se joace cu vorbele la Summit-ul NATO de la Bucuresti. Poate fi acid
, ironic, agresiv sau - daca vrea sa ii puna pe ganduri pe occidentali - chiar sa nu mai vina de loc la Bucuresti si sa trimita un reprezentant oarecare. Oricum, raportul Ministerului rus de Externe pe anul trecut a precizat ca nu diplomatia de la Moscova se ocupa cu blocarea initiativelor romanesti la Marea Neagra. Ucraina a primit inca o data deja traditionala amenintare de primavara cu inchiderea gazelor naturale
. Basarabia ramane in continuare sub ocupatie rusa. Dincolo de cuvinte, mesajul lui Putin este clar si simplu: statele Europei de Est n-au decat sa adere unde si cum vor ele (sub stricta observatie!) insa nici un centimetru din Uniunea Sovietica dinainte de Al Doilea Razboi Mondial nu va iesi de sub influenta Moscovei.
. Putin si-a trimis deja tareviciul Medvedev la inaintare sa-si incordeze vorbele in presa britanica pe probleme de securitate globala. Colegul permanent al lui Putin, inca de la disparitia URSS, Medvedev nu ne-a spus nimic nou, ceva ce nu ar fi spus locatarul Kremlinului. Mesajul este simplu: daca Ucraina si Georgia intra in NATO atunci vom avea o problema grava de securitate in Europa. Nimic nou, supararea Rusiei pe invitarea Georgiei si Ucrainei in NATO este garantata.
Dincolo de vorbe, mult mai importante sunt faptele. Iar strategii Kremlinului au prevazut cu multa vreme in urma avansul NATO - si mai mult decat atat: au luat din timp masurile necesare de contracarare. O prima astfel de masura a fost luata inca din martie 2007, atunci cand Rusia si-a stabilit programul inspectiilor militare in cadrul Tratatului privind Fortele Conventionale din Europa (CFE). Tarile semnatare ale tratatului CFE isi garanteaza reciproc dreptul la inspectarea diverselor locatii militare - iar calendarul acestor inspectii este stabilit in luna martie a fiecarui an. In martie 2007 Moscova a anuntat un calendar de inspectii care se oprea brusc in luna noiembrie a aceluiasi an. Evenimentele s-au succedat apoi in crescendo: pe 26 aprilie, Putin a amenintat cu retragerea Rusiei din Tratatul CFE starnind uimirea presei internationale. In iunie 2007, la Viena s-a desfasurat o conferinta a statelor semnatare ale tratatului CFE - fara nici un rezultat notabil, iar in iulie Putin a emis un decret privind suspendarea aplicarii tratatului CFE care urma sa intre in vigoare peste cinci luni de zile. Motivul enuntat in acest decret: "circumstante extraordinare care afecteaza securitatea Rusiei si necesita masuri imediate". Semnalul fusese dat inca din martie - Rusia nu mai avea de gand sa se supuna constrangerilor CFE de limitare a trupelor conventionale din Europa asa ca a renuntat in toamna la inspectii, tocmai pentru a putea refuza inspectii pe teritoriul sau. Rusia are o situatie speciala in CFE: acest tratat se aplica doar pana la limita muntilor Urali. Astfel ca "limitarea fortelor conventionale" a insemnat pentru Moscova suirea tancurilor si artileriei grele in trenuri si bagarea lor la vaselina dincolo de Urali. In consecinta, suspendarea tratatului CFE inseamna pentru Moscova suirea tancurilor si artileriei grele in trenuri si repozitionarea lor la granitele Europei. Europa nu are ce si de unde sa aduca: fostele tari din Tratatul de la Varsovia si-au taiat armele si le-au vandut la fier vechi. Planificarea strategica a Rusiei s-a dovedit a fi fara cusur.
Lovitura cea mai grea in tot acest joc geopolitic a suferit-o Republica Moldova: efectivele rusesti stationate in Transnistria isi pot creste forta de izbire si numarul in mod exponential practic peste noapte. Greu de crezut ca observatorii Uniunii Europene vor putea face mai mult decat sa-si noteze in carnetele intrarea in Transnistria a unor garnituri de tren pline de tancuri. Astfel ca verva anti-romaneasca a lui Voronin este mult mai usor de inteles in conditiile in care nu a primit decat niste "mda-uri" sceptice de la Moscova.
Acestea sunt faptele - Putin isi poate permite de acum sa se joace cu vorbele la Summit-ul NATO de la Bucuresti. Poate fi acid
, ironic, agresiv sau - daca vrea sa ii puna pe ganduri pe occidentali - chiar sa nu mai vina de loc la Bucuresti si sa trimita un reprezentant oarecare. Oricum, raportul Ministerului rus de Externe pe anul trecut a precizat ca nu diplomatia de la Moscova se ocupa cu blocarea initiativelor romanesti la Marea Neagra. Ucraina a primit inca o data deja traditionala amenintare de primavara cu inchiderea gazelor naturale
. Basarabia ramane in continuare sub ocupatie rusa. Dincolo de cuvinte, mesajul lui Putin este clar si simplu: statele Europei de Est n-au decat sa adere unde si cum vor ele (sub stricta observatie!) insa nici un centimetru din Uniunea Sovietica dinainte de Al Doilea Razboi Mondial nu va iesi de sub influenta Moscovei.
NATO frântă că ţi-am dres-o!
Tatăl nostru, carele eşti în ceruri, dă-ne nouă summit măcar de două ori pe an şi nu ne duce pre noi în ambuteiaje, ci ne mântuieşte de primarul Videanu. Amin.
Mă fre la ochi şi nu-mi vine să cred: e un iureş în Bucureşti, ca pe vremea Răposatului, când punea de-o vizită de lucru! Ba mai rău. Adică mai bine. Se linge asfaltul până străluceşte, se curăţă copacii cu detergent, frunză cu frunză, se dau gata şantiere peste noapte, se pun indicatoare – fraţilor, in-di-ca-toa-re! De-astea chiar n-aţi văzut: cică „spre cartierul Berceni” (acolo-i spitalu’ ăla bunu’, mai înţeleg), dar chiar şi „spre Drumu Taberei”, „spre Colentina”. În ţara unde orbecăi şi dai geamu jos să mai întrebi câte-un biciclist pe unde te afli, aflăm şi noi, în fine, încotro ne îndreptăm.
Ştiţi adânitura aia de pe Poligrafiei colţ cu Expoziţiei? Ce zic eu? Un crater. Groapa tuturor Marianelor cu maşină mică; mai slabe de înger, o nimereau toate, sistematic.Ştiţi ce s-a întâmplat acum cu groapa aia? N-o să mă credeţi: au asfaltat-o!
Mai ţineţi minte Summitul Franofoniei de-acu vreo doi ani? Cum să nu-l ţineţi că s-a şmotruit şi-atunci, s-au făcut Bucureştii bec (s-au pus şi becuri pe stâlpi). De la francofoni moştenim semaforizarea aia deşteaptă din Piaţa Victoriei, pentru care trebuie să le remerciem. Cum era până la summit? Veneai de pe 1 Mai, să te duci spre Perla. Stăteai în intersecţie, ca să traversezi Piaţa, te găseau rudele a doua zi, tot acolo, dar vorbind singur. Acum e rezolvată. Merge intersecţia ca unsă cu vaselină.
Am ieşit în oraş şi vă jur: plantează flori într-o veselie. Au înflorit nişte magnolii, o frumuseţe. Poate-s de plasti şi le-au înflorit de probă, da’ arată beton, pardon – boboc. Peste câteva zile o s-avem şi crizanteme, foarte plăcut, bine lucrat. Stropesc străzile, curăţă băncile din parcuri cu periuţa de dinţi, o să ne facă edilii ăştia de n-o să mai ştim cum ne cheamă nici cu buletinul în mână! Ce-o să vadă din toate aceste minunăţii Bush sau Putin, din goana maşinii, de la 150 pe oră, nu mai contează. Important e că mai ciugulesc şi bucureştenii câte ceva, după ce se termină praznicul internaţional.
Ce se-ntâmplă (ca să satisfacem şi curiozitatea d-lui preşedinte Văcăroiu)? Păi, se-ntâmplă ca pe la noi, prin România, ca la noi acasă. Te pui pe treabă când ai musafiri. Deparazitezi, deretici, dormi în cada de baie ca să-i instalezi pe ei confortabil, le dai tot ce-ai mai bun, că trebuie să faci impresie. Pe urmă musafirii se duc, da, tot mai rămâi cu câte ceva: cu zugrăveala proaspătă, cu garniturile de la chiuvetă schimbate.
Bonus la summit, cetăţeanul primeşte şi ceva zile libere (care se vor adăuga la celelalte, ca să se adune de-o juma’ de an). Pe arterele mari n-o să mai fie coşuri de gunoi (de parc-ar fi fost până acum cine ştie ce), ca teroriştii să nu arunce, din greşeală, odată cu pachetul de biscuiţi (sunt morţi după biscuiţi) şi bomba de mână – s-o pună unde trebuie. O să vedem însă toată salubritatea în stradă, cu ecuson NATO: cum arunci o coajă de banană, cum plonjează ăştia s-o ridice şi s-o ducă la analize.
O să fie pavoazate bordurile cu hârtie creponată (numai bune de scos după şi de returnat la export şi de adus altele) vine şi Videanu de pe Coasta de Azur ca să se fotografieze cu stropitoarele, c-a lui este Capitala, şi marea asfaltare, şi comisionul, acum şi până la sfârşitul mandatului. Amin.
Mă fre la ochi şi nu-mi vine să cred: e un iureş în Bucureşti, ca pe vremea Răposatului, când punea de-o vizită de lucru! Ba mai rău. Adică mai bine. Se linge asfaltul până străluceşte, se curăţă copacii cu detergent, frunză cu frunză, se dau gata şantiere peste noapte, se pun indicatoare – fraţilor, in-di-ca-toa-re! De-astea chiar n-aţi văzut: cică „spre cartierul Berceni” (acolo-i spitalu’ ăla bunu’, mai înţeleg), dar chiar şi „spre Drumu Taberei”, „spre Colentina”. În ţara unde orbecăi şi dai geamu jos să mai întrebi câte-un biciclist pe unde te afli, aflăm şi noi, în fine, încotro ne îndreptăm.
Ştiţi adânitura aia de pe Poligrafiei colţ cu Expoziţiei? Ce zic eu? Un crater. Groapa tuturor Marianelor cu maşină mică; mai slabe de înger, o nimereau toate, sistematic.Ştiţi ce s-a întâmplat acum cu groapa aia? N-o să mă credeţi: au asfaltat-o!
Mai ţineţi minte Summitul Franofoniei de-acu vreo doi ani? Cum să nu-l ţineţi că s-a şmotruit şi-atunci, s-au făcut Bucureştii bec (s-au pus şi becuri pe stâlpi). De la francofoni moştenim semaforizarea aia deşteaptă din Piaţa Victoriei, pentru care trebuie să le remerciem. Cum era până la summit? Veneai de pe 1 Mai, să te duci spre Perla. Stăteai în intersecţie, ca să traversezi Piaţa, te găseau rudele a doua zi, tot acolo, dar vorbind singur. Acum e rezolvată. Merge intersecţia ca unsă cu vaselină.
Am ieşit în oraş şi vă jur: plantează flori într-o veselie. Au înflorit nişte magnolii, o frumuseţe. Poate-s de plasti şi le-au înflorit de probă, da’ arată beton, pardon – boboc. Peste câteva zile o s-avem şi crizanteme, foarte plăcut, bine lucrat. Stropesc străzile, curăţă băncile din parcuri cu periuţa de dinţi, o să ne facă edilii ăştia de n-o să mai ştim cum ne cheamă nici cu buletinul în mână! Ce-o să vadă din toate aceste minunăţii Bush sau Putin, din goana maşinii, de la 150 pe oră, nu mai contează. Important e că mai ciugulesc şi bucureştenii câte ceva, după ce se termină praznicul internaţional.
Ce se-ntâmplă (ca să satisfacem şi curiozitatea d-lui preşedinte Văcăroiu)? Păi, se-ntâmplă ca pe la noi, prin România, ca la noi acasă. Te pui pe treabă când ai musafiri. Deparazitezi, deretici, dormi în cada de baie ca să-i instalezi pe ei confortabil, le dai tot ce-ai mai bun, că trebuie să faci impresie. Pe urmă musafirii se duc, da, tot mai rămâi cu câte ceva: cu zugrăveala proaspătă, cu garniturile de la chiuvetă schimbate.
Bonus la summit, cetăţeanul primeşte şi ceva zile libere (care se vor adăuga la celelalte, ca să se adune de-o juma’ de an). Pe arterele mari n-o să mai fie coşuri de gunoi (de parc-ar fi fost până acum cine ştie ce), ca teroriştii să nu arunce, din greşeală, odată cu pachetul de biscuiţi (sunt morţi după biscuiţi) şi bomba de mână – s-o pună unde trebuie. O să vedem însă toată salubritatea în stradă, cu ecuson NATO: cum arunci o coajă de banană, cum plonjează ăştia s-o ridice şi s-o ducă la analize.
O să fie pavoazate bordurile cu hârtie creponată (numai bune de scos după şi de returnat la export şi de adus altele) vine şi Videanu de pe Coasta de Azur ca să se fotografieze cu stropitoarele, c-a lui este Capitala, şi marea asfaltare, şi comisionul, acum şi până la sfârşitul mandatului. Amin.
CSAT a ridicat gradul de alertă teroristă
Marţi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat despre organizarea Summitului NATO de săptămîna viitoare de la Bucureşti.
Potrivit unui comunicat de presă, CSAT a decis ridicarea gradului de alertă teroristă de la codul albastru - adică precaut, la cel galben - adică moderat.
În Bucureşti vor fi luate măsuri speciale pentru acest summit, dintre care unele privesc circulaţia în anumite zone ale oraşului.
La şedinţa CSAT s-a hotărât ridicarea gradului de alertă teroristă. Măsura nu este în principal o urmare a unor informaţii noi despre existenţa unor intenţii teroriste.
Gradul de alertă teroristă a fost ridicat pentru că evenimentul la care participă zeci de şefi de stat din ţările membre NATO şi nu numai presupune de la sine un asemenea grad sporit de alertă, care permite serviciilor speciale o mai mare marjă de acţiune.
La Şedinţa CSAT de marţi au participat, pe lângă membri de drept, mai mulţi invitaţi.
Printre aceştia s-au numărat primarul capitalei Adrian Videanu şi directorul responsabil cu infrastructura capitalei Gheorghe Udrişte.
Restricţii de circulaţie
Pe de altă parte, consiliul municipal a aprobat marţi la primărie măsurile de circulaţie care vor fi luate cu ocazia summitului.
Potrivit hotărârii consiliului, în perioada 27 martie - 5 aprilie se va delimita culoarul special securizat pentru deplasarea delegaţiilor oficiale.
Nu înseamnă că şi circulaţia va fi restricţionată de pe data de 27 martie. Pe data de 29 martie se va face însă o simulare.
Zilele trecute Ministerul de Interne a anunţat care sunt bulevardele pe care circulaţia va fi restricţionată. Este vorba de culoarul special de la aeroportul Henri Coandă pînă la Palatul Parlamentului, şi de închiderea mai multor străzi din jurul Palatului Parlamentului în care se vor ţine lucrările summit-ului.
Mai exact în timpul summit-ului va fi interzisă circulaţia pe bulevardele regina Elisabeta, Eroii Sanitari, Geniului, pe şoseaua Cotroceni, pe strada Gheorghe Marinescu şi pe şoseaua Panduri în sensul către piaţa Leu.
Pe aceste străzi şi pe trotuarele lor pe perioada summit-ului va fi interzisă şi parcarea autovehiculelor.
Potrivit unui comunicat de presă, CSAT a decis ridicarea gradului de alertă teroristă de la codul albastru - adică precaut, la cel galben - adică moderat.
În Bucureşti vor fi luate măsuri speciale pentru acest summit, dintre care unele privesc circulaţia în anumite zone ale oraşului.
La şedinţa CSAT s-a hotărât ridicarea gradului de alertă teroristă. Măsura nu este în principal o urmare a unor informaţii noi despre existenţa unor intenţii teroriste.
Gradul de alertă teroristă a fost ridicat pentru că evenimentul la care participă zeci de şefi de stat din ţările membre NATO şi nu numai presupune de la sine un asemenea grad sporit de alertă, care permite serviciilor speciale o mai mare marjă de acţiune.
La Şedinţa CSAT de marţi au participat, pe lângă membri de drept, mai mulţi invitaţi.
Printre aceştia s-au numărat primarul capitalei Adrian Videanu şi directorul responsabil cu infrastructura capitalei Gheorghe Udrişte.
Restricţii de circulaţie
Pe de altă parte, consiliul municipal a aprobat marţi la primărie măsurile de circulaţie care vor fi luate cu ocazia summitului.
Potrivit hotărârii consiliului, în perioada 27 martie - 5 aprilie se va delimita culoarul special securizat pentru deplasarea delegaţiilor oficiale.
Nu înseamnă că şi circulaţia va fi restricţionată de pe data de 27 martie. Pe data de 29 martie se va face însă o simulare.
Zilele trecute Ministerul de Interne a anunţat care sunt bulevardele pe care circulaţia va fi restricţionată. Este vorba de culoarul special de la aeroportul Henri Coandă pînă la Palatul Parlamentului, şi de închiderea mai multor străzi din jurul Palatului Parlamentului în care se vor ţine lucrările summit-ului.
Mai exact în timpul summit-ului va fi interzisă circulaţia pe bulevardele regina Elisabeta, Eroii Sanitari, Geniului, pe şoseaua Cotroceni, pe strada Gheorghe Marinescu şi pe şoseaua Panduri în sensul către piaţa Leu.
Pe aceste străzi şi pe trotuarele lor pe perioada summit-ului va fi interzisă şi parcarea autovehiculelor.
Turism PNL religios şi electoral
În fiecare sâmbătă şi duminică, de cinci săptămâni, 8 autocare tocmite de Partidul Naţional Liberal îi plimbă pe bucureşteni la 8 mănăstiri din preajma Capitalei: Căldăruşani, Pasărea, Cernica, Antim, Plumbuita, Pisiota, Snagov şi Ghighiu. Turiştii – în special vârstnici – sunt însoţiţi de unul sau mai mulţi dintre candidaţii liberali la Primăria Capitalei şi primăriile de sector. După cum ne-a mărturisit, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor şi candidatul PNL la Capitală, a participat în fiecare săptămână la aceste excursii: „Am fost şi sâmbăta care a trecut. Duminică n-am putut, fiindcă a fost ziua soţiei şi am stat acasă, să o sărbătorim”. Orban susţine că nu le cere companionilor din autocare să îl voteze: „Discutăm liber, aşa cum o face orice om în asemenea împrejurare. Evident, dezbatem şi problemele Bucureştiului”.
După un tur u autocarul, care cuprinde 4 din cele 8 mănăstiri, excursioniştii sunt invitaţi şi la restaurantul Snagov, din complexul Astoria, pentru o masă copioasă, dar „evident, de post”, după cum întăreşte Orban.
Fatura săptămânală pentru „Traseul Turistic Religios”, cum şi-au botezat liberalii acţiunea religioasă şi electorală, se ridică la 6.500 de euro. Banii
sunt achitaţi din cotizaţiile membrilor PNL, susţine organizatorul, Florin Melciu, preşedintele de tineret al PNL sector 2 şi director adjunct la Institutul Naţional de Administraţie (INA).
Organizatorii „Traseului” susţin că orice bucureştean poate participa. „Racolările” se fac exclusiv din stradă, arată Melciu. Caravane ale liberalilor se mişcă prin Bucureşti – zilnic, se mută pe altă stradă şi împart invitaţii din partea lui Ludovic Orban. Cei interesaţi trebuie doar să se programeze telefonic – în acest scop fiind rezervată chiar o linie verde Romtelecom. Mai apoi, în autocare, excursioniştilor li se oferă pliante în care sunt prezentate mănăstirile ce urmează a fi vizitate, alături de mesaje din partea lui Orban şi a candidaţilor PNL la sectoarele 2 (Dragoş Dincă, director INA), 3 (Mihai Comănescu), 4 (Andrei Petrescu), 5 (Cristian Banu) şi 6 (Antonel Tănase, secretar de stat în Ministerul Transporturilor).
Dacă cei din urmă se rezumă în a descrie excursia ca pe o „fugă în afara nebuniei urbane”, pentru a „respira şi altceva decât noxe”, Orban nu scapă prilejul de a arunca săgeţi „pioase” spre cei pe care şi-ar dori să-i numească predecesorii săi – Traian Băsescu şi Adriean Videanu. „Publicitatea a devenit o a doua viaţă, iar puţinele lucruri care au îmbunătăţit oraşul s-au transformat în simple afaceri. Cea mai vitregită latură a Capitalei a fost cea spirituală, până şi Catedrala Neamului devenind o miză de dispută politică. Ce să mai vorbim de mănăstirile din jurul Bucureştilor, rămase ignorate complet ca şi locuri ce merită a fi promovate, pentru valoarea lor intrinsecă. Dacă nu au reprezentat un obiectiv de investiţie, dacă nu au suscitat interes deoarece nu au nevoie de borduri noi, administraţia locală nu le-a trecut în niciun program de popularizare”, spune Orban.
Florin Melciu arată că programul „Primăvară liberală”, din care face parte şi „Traseul religios” este programat să ţină până... în luna septembrie 2008.
După un tur u autocarul, care cuprinde 4 din cele 8 mănăstiri, excursioniştii sunt invitaţi şi la restaurantul Snagov, din complexul Astoria, pentru o masă copioasă, dar „evident, de post”, după cum întăreşte Orban.
Fatura săptămânală pentru „Traseul Turistic Religios”, cum şi-au botezat liberalii acţiunea religioasă şi electorală, se ridică la 6.500 de euro. Banii
sunt achitaţi din cotizaţiile membrilor PNL, susţine organizatorul, Florin Melciu, preşedintele de tineret al PNL sector 2 şi director adjunct la Institutul Naţional de Administraţie (INA).
Organizatorii „Traseului” susţin că orice bucureştean poate participa. „Racolările” se fac exclusiv din stradă, arată Melciu. Caravane ale liberalilor se mişcă prin Bucureşti – zilnic, se mută pe altă stradă şi împart invitaţii din partea lui Ludovic Orban. Cei interesaţi trebuie doar să se programeze telefonic – în acest scop fiind rezervată chiar o linie verde Romtelecom. Mai apoi, în autocare, excursioniştilor li se oferă pliante în care sunt prezentate mănăstirile ce urmează a fi vizitate, alături de mesaje din partea lui Orban şi a candidaţilor PNL la sectoarele 2 (Dragoş Dincă, director INA), 3 (Mihai Comănescu), 4 (Andrei Petrescu), 5 (Cristian Banu) şi 6 (Antonel Tănase, secretar de stat în Ministerul Transporturilor).
Dacă cei din urmă se rezumă în a descrie excursia ca pe o „fugă în afara nebuniei urbane”, pentru a „respira şi altceva decât noxe”, Orban nu scapă prilejul de a arunca săgeţi „pioase” spre cei pe care şi-ar dori să-i numească predecesorii săi – Traian Băsescu şi Adriean Videanu. „Publicitatea a devenit o a doua viaţă, iar puţinele lucruri care au îmbunătăţit oraşul s-au transformat în simple afaceri. Cea mai vitregită latură a Capitalei a fost cea spirituală, până şi Catedrala Neamului devenind o miză de dispută politică. Ce să mai vorbim de mănăstirile din jurul Bucureştilor, rămase ignorate complet ca şi locuri ce merită a fi promovate, pentru valoarea lor intrinsecă. Dacă nu au reprezentat un obiectiv de investiţie, dacă nu au suscitat interes deoarece nu au nevoie de borduri noi, administraţia locală nu le-a trecut în niciun program de popularizare”, spune Orban.
Florin Melciu arată că programul „Primăvară liberală”, din care face parte şi „Traseul religios” este programat să ţină până... în luna septembrie 2008.
Codru de pomana
Cu trei luni inainte de alegerile locale, PNL incearca sa transforme Biserica in agent electoral * 47 de parlamentari liberali, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, au initiat un proiect de lege prin carese doreste improprietarirea manastirilor cu paduri ce le administrau in perioada interbelica * In acest mod, PNL spera sa primeasca ajutorul Bisericii pentru captarea cat mai multor voturi
Partidul National Liberal incearca sa transforme Biserica intr-un agent electoral in preajma apropiatelor alegeri locale. Un grup de 47 de parlamentari PNL, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a initiat un proiect de lege prin care se doreste improprietarirea manastirilor din jurul marilor orase cu padurile pe care le administrau in perioada interbelica. Cele mai importante paduri ce ar putea fi date manastirilor se afla in jurul Bucurestiului, in principal, dar si in mari bazine electorale. Astfel, este posibil ca PNL sa spere in ajutorul Bisericii pentru captarea cat mai multor voturi. Mai ales in Capitala, unde candidatul Ludovic Orban pleaca cu sansa a doua, daca nu chiar a treia. Proiectul a fost depus la Parlament urmand sa fie dezbatut de cele doua camere.
La sfarsitul lunii februarie, un grup de 47 de parlamentari PNL, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, a depus un proiect de lege care vizeaza modificarea si completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. Potrivit legislatiei actuale, au fost improprietarite, cu pana la 30 ha, centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitatilor de cult.
De aceste prevederi au beneficiat si unitatile de cult care au avut paduri doar "in administrare
sau inzestrare". Prin acest nou proiect de lege se are in vedere ca improprietarirea acestor structuri bisericesti sa respecte suprafetele de padure detinute de acestea in baza unei legi din 1937. Pe de alta parte, centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitatilor de cult care au primit padure in proprietate in baza Legii nr. 1/2000, dar nu se regasesc pe lista legii interbelice, vor ramane cu padurea primita. Pentru a putea raspunde cererilor de improprietarire, unitatile de cult vor primi padure si pe alte amplasamente, dar vor beneficia de comasare, daca solicita.
Masura reparatorie
Conform initiatorilor, acest proiect de lege se vrea o masura reparatorie, considerand ca Legea nr. 1/2000 nu poate fi aplicata in spiritul ei. Povestea acestor paduri incepe cu secularizarea averilor manastiresti, de pe vremea lui Cuza. Initiatorii considera ca, in martie 1937, a fost promovata o alta lege (n.r. - Legea inzestrarii manastirilor cu paduri si teren agricol), pentru a indrepta, "partial", actul de secularizare, si a atribuit unor manastiri, "in perpetua si deplina folosinta", aproximativ 20.000 ha. Parlamentarii PNL au considerat ca, prin Legea nr. 1/2000, legiuitorul si-a manifestat intentia de a atribui in proprietate suprafetele primite in folosinta, se arata in Expunerea de motive a proiectului PNL. "Pentru suprafetele ce exced limita de 30 ha, Legea nr. 1/2000 a prevazut restituirea acestora in forma de proprietate sau folosinta avuta initial. Insa aceasta prevedere este inaplicabila si nu a produs
pana in prezent nici un fel de efect", se arata in Expunerea de motive. Initiatorii PNL sustin ca nici una dintre anexele normelor metodologice ale Legii nr. 1/2000 nu prevede si nu are cum sa prevada modalitatea concreta prin care se restituie folosinta unei suprafete forestiere. Din acest motiv, suprafete cu vegetatie forestiera atribuite cu un scop precis si nobil si pentru acoperirea unor necesitati nu pot fi folosite de catre beneficiarii lor din cauza unui cadru legislativ care, desi isi propune un act de reparatie, este incapabil sa dea curs acestui deziderat", se arata in Expunerea de motive.
Decretul interbelic, 19.000 de hectare de padure pentru manastiri
Prin decretul - lege nr. 1340 din 1938 statul a fost autorizat "sa atribuie, in deplina si perpetua folosinta unor manastiri ortodoxe din tara, o suprafata de padure in intindere totala de circa 18.800 ha si alte terenuri in suprafata de cel mult 600 ha din proprietatile sale". Actul are in vedere asigurarea veniturilor necesare acestor unitati de cult "exclusiv pentru restaurarea cladirilor monumente istorice, apartinand acestor manastiri, precum si pentru intretinerea diferitelor scoli, ateliere, tipografii, aziluri, orfelinate, institutii de asistenta sociala si sanitara existente sau care se vor infiinta in aceste manastiri", precizeaza Decretul-lege.
In plus
, modul de administrare si folosirea veniturilor obtinute in urma exploatarii padurilor erau controlate de o comisie compusa din Patriarhul Romaniei, ministrul Cultelor si ministrul Agriculturii. Cele mai insemnate inzestrari s-au produs la manastirile din jurul Bucurestiului. De altfel, tot aici se concentreaza si cele mai mari interese imobiliare.
Decret aplicat printr-o alta lege
Decretul - lege nr. 1340 din 1938, prin care se inzestreaza anumite manastiri ortodoxe, este pus in practica printr-un alt act normativ, prin Legea nr. 851 din 23 noiembrie 1942. Interesant este faptul ca, prin aceasta lege, se instituie modul de administrare atat pentru padurile ce fac obiectul Decretului-lege din 1937, a altor paduri apartinand Bisericii Ortodoxe, dar si "pentru padurile cedate spre folosinta Mitropoliilor si Episcopiilor Greco-Catolice, Romano-Catolice si Luterana". Inseamna ca mai multe confesiuni crestine s-au supus acelorasi reguli interbelice, dar numai una beneficiaza de un act normativ considerat reparator. De aici, se poate trage concluzia ca si aceste confesiuni pot solicita improprietarirea cu padurile avute in administrare in perioada interbelica, la fel ca Biserica Ortodoxa.
Rationamentul poate merge si mai departe, si aceeasi masura poate fi solicitata sa se aplice si in alte cazuri de bunuri avute in folosinta si, in cele din urma, cerute pentru improprietarire. Pentru ca precedentul ar putea fi creat.
Ioan Ghise "Legea este necesara"
Deputatul PNL Ioan Ghise, unul din initiatorii legii, a afirmat ca proiectul este destinat sa completeze cadrul legislativ privind restituirile proprietatilor. Liberalul sustine ca legea este necesara, fapt asupra caruia s-a convenit in interiorul grupurilor parlamentare ale PNL. In privinta crearii unui eventual precedent care sa justifice revendicarile si altor culte in afara Bisericii Ortodoxe, Ghise a spus ca asemenea revendicari ar fi justificate.
Sulfina Barbu "Vom cere garantii"
Fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, sustine ca orice reglementare in acest sens va trebui sa prevada garantii clare ca normele de mediu vor fi respectate. PD-L va cere garantii ca manastirile nu vor primi drept discretionar de exploatare a padurilor. "Este vorba de o suprafata imensa de padure. Trebuie sa fim siguri ca padurea va ramane padure, ca va fi pazita, igienizata si ca proprietarul isi va permite sa intretina padurea si sa plateasca impozitele aferente", a spus Sulfina Barbu. Aceasta a adaugat ca si in tarile in care padurile sunt in proprietate privata normele de exploatare sunt foarte stricte. Sulfina Barbu a aratat ca normele europene impun, pentru o tara ca Romania, o suprafata impadurita de 27-28% din teritoriu, conditie care nu este respectata actualmente.
Petre Daea "Legea nu-i prea sfanta"
Senatorul PSD Petre Daea a apreciat proiectul de lege ca fiind de neacceptat. "Mi se par o aventura proiectele de lege care se pot masura in pasi electorali", a spus pesedistul. Acesta considera ca domeniul restituirii padurilor este unul prea sensibil pentru a fi reglementat printr-o asemenea lege, mai ales ca gestiunea padurilor retrocedate s-a dovedit pana acum defectuoasa. Senatorul PSD i-a acuzat explicit ca incearca sa promoveze legea in scop exclusiv electoral indiferent de consecintele pe care le-ar avea asupra padurilor din jurul Capitalei. "Chiar daca are miros de tamaie, legea asta nu-i prea sfanta", a conchis Daea.
Federatia pentru Apararea Padurilor contesta proiectul
Reprezentantii Federatiei pentru Apararea Padurilor (FAP) solicita Parlamentului Romaniei sa nu dea curs acestei initiative legislative care urmareste transformarea padurii, unul dintre cei mai importanti factori de protectie ai mediului, in capital electoral si sa respecte ideea justitiara a Legilor 18/1991 si 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate si nu de improprietarire.
"Aceasta propunere, cat si prevederea initiala prin care unitatile de cult stipulate in Legea nr. 1/2000 beneficiaza prin constituire (dobandesc in proprietate) de suprafete de terenuri forestiere in limita a 30 ha din suprafetele pe care le au in folosinta sau inzestrare, incalca prevederile art.136 din Constitutie", a afirmat, ieri, intr-o conferinta de presa, Marian Stoicescu, presedintele Federatiei. FAP sustine ca Biserica Ortodoxa Romana a avut drept de folosinta asupra unor paduri, in anul 1937. Apoi, in anul 1941, prin Decretul - lege 1848, aceste proprietati au fost trecute in administrarea statului, CAPS, institutie echivalenta Romsilva de azi, ca urmare a utilizarii irationale a padurilor si a proastei administrari. Pana acum, BOR a primit 11.000 ha de padure, fiind de retrocedat-improprietarit alte 9000 de ha. "Exista posibilitatea sa apara si alti beneficiari, in urma promovarii acestui proiect de lege, Biserica Ortodoxa Romana fiind folosita in acest caz", a completat Marian Stoicescu.
Manastirile inzestrate
I. Arhiepiscopia Bucurestilor -
total 4388 ha
1. Manastirea Cernica - 600 ha
2. Man. Caldarusani - 285 ha
3. Man. Zamfira - 215 ha
4. Man. Viforata - 200 ha
5. Man. Pasarea - 348 ha
6. Man. Antim Ivireanu - 600 ha
7. Man. Tiganesti - 300 ha
8. Man. Comana - 100 ha
9. Man. Toplita - 200 ha
10. Man. Negru-Voda - 250 ha
11. Man. Namaesti - 50 ha
12. Man. Surorilor de caritate Bucuresti - 600 ha
13. Man. Snagov - 300 ha
14. Man. Ghighiu - 100 ha
15. Man. Cheia - 120 ha
16. Schitul Techirghiol al Patriarhiei - 100 ha
17. Schitul Pestera Ialomicioarei - 20 ha
II. Episcopia Ramnicului Noului Severin -
total 3200 ha
18. Man. Tismana - 500 ha
19. Man. Horezu - 600 ha
20. Man. Cozia - 400 ha
21. Man. Polovraci - 300 ha
22. Man. Arnota - 400 ha
23. Man. Bistrita - 400 ha
24. Schitul Lainici - 100 ha
25. Schitul Crasna - 123 ha
26. Schitul Stramba - 77 ha
27. Man. Govora - 100 ha
28. Man. Dintr-un Lemn - 100 ha
29. Schitul Mamul - 50 ha
30. Schitul Surpatele - 50 ha
III. Episcopia Buzaului -
total 361 ha
31. Man. Ciolanu - 201 ha
32. Man. Cotesti - 40 ha
33. Man. Varzaresti - 70 ha
34. Man. Dalhauti - 25 ha
35. Man. Rogoz - 25 ha
IV. Episcopia Dunarea de Jos - total 1.400 ha
36. Man. Cocos - 400 ha
37. Man. Cilic Dere - 600 ha
38. Man. Saon - 400 ha
V. Episcopia Romanului -
total 310 ha
39. Man. Bogdana - 150 ha
40. Man. Giurgeni - 50 ha
41. Man. Buciumeni (Tecuci) - 30 ha
42. Man. Sihastru (Tecuci) - 20 ha
43. Man. Trotusanu (Putna) - 30 ha
44. Man. Sf. Ion -30 ha
VI. Episcopia Husilor -
total 480 ha
45. Man. Adam - 250 ha
46. Man. Dobrovat - 150 ha
47. Man. Malinesti (Vaslui) - 30 ha
48. Schitul Rafaila - 25 ha
49. Schitul Bujorani - 25 ha
VII. Arhiepiscopia Iasi - total 3175 ha
50. Man. Agapia - 600 ha
51. Man. Varatec - 600 ha
52. Man. Agafton - 267 ha
53. Man. Bistrita - 400 ha
54. Man. Rasca - 158 ha
55. Man. Horaita - 200 ha
56. Man. Slatina - 200 ha
57. Man. Durau - 100 ha
58. Man. Pangarati - 500 ha
59. Man. Vorona - 100 ha
60. Schitul Boureni - 50 ha
VIII. Arhiepiscopia Chisinaului -
total 1000 ha
61. Man. Noul Neamt - 300 ha
62. Man. Capriana - 200 ha
63. Man. Suruceni - 121 ha
64. Man. Curchi - 100 ha
65. Man. Harbovat - 100 ha
66. Man. Raciula - 79 ha
67. Man. Tipova - 50 ha
IX. Episcopia Hotinului -
total 436 ha
69. Man. Jabca - 300 ha
70. Man. Rughi - 100 ha
71. Schitul Bocancea - 36 ha
X. Arhiepiscopia Alba-Iulia - Sibiu - total 1100 ha
72. Man. Sambata de Sus - 1.000 ha
73. Schitul Paltinis - 100 ha
XI. Episcopia Clujului
74. Man. Sf. Elisabeta - 300 ha
XII. Episcopia Caransebesului
75. Man. Izvorul Miron - 550 ha
XIII. Episcopia Oradea
76. Man. Isbuc - 300 ha
XIV. Episcopia Aradului -
total 400 ha
77. Man. Hodos Bodrog - 300 ha
78. Man. Lipova - 100 ha
XV. Episcopia Constantei -
total 200 ha
79. Man. Gherontie Episcopul - 100 ha
80. Man. Sf. Elena de la Mare - 50 ha
81. Man. Sf. Cruce de Leac - 50 ha
XVI. Episcopia Argesului -
total 900 ha
82. Man. Turnu - 650 ha
83. Man. Valeni - 150 ha
84. Man. Stanisoara - 50 ha
85. Man. Robaia - 50 ha
XVII. Episcopia Maramuresului - total 300 ha
86. Man. Dragomiresti - 200 ha
87. Schitul Vagas - 100 ha
Exemplu pentru altii
Initiativa legislata a PNL deschide drumul
unor mari improprietariri.
Cel mai cunoscut caz este cel referitor la Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, care solicita 192.000 ha de padure in partea de nord a Moldovei. Si aici este aceeasi problema, pentru ca Fondul a avut in folosinta padurile solicitate pentru retrocedare. In 2004, Guvernul PSD a ajuns la un compromis, in special cu arhiepiscolul Sucevei si Radautilor, IPS Pimen (foto), si a emis o ordonanta de urgenta prin care 90.000 ha de padure ajungeau in proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox. Ironia face ca, dupa piederea alegerilor, tot PSD sa conteste actul normativ, iar Curtea Constitutionala sa constate invaliditatea actului normativ. De atunci, Fondul Bisericesc Ortodox a inregistrat mai multe infrangeri in justitie, procesul fiind inca pe rol.
Parintele Ionut Corduneanu, consilierul jurdic al Patriarhiei Romane
"Act de reparatie"
"Acest proiect de lege, al unui grup de deputati, este un act de reparatie. Asa il consideram, pentru ca reda cultelor ceea ce le fusese atribuit in perioada interbelica pentru a fi utilizat, pentru intretinerea unor monumente istorice. Beneficiarii acelor suprafete de padure primite in vesnica si perpetua folosinta au fost manastiri-monumente istorice. Statul si-a dat seama ca nu are cum sa le intretina singur si a incercat sa redea cultelor ceea ce le luase in urma resecularizarilor, sa le redea posibilitatea de a-si autointretine acele monumente, care altfel se degradau vizibil. Nici statul nu reusea sa ajute si le lua si cultelor posibilitatea de a se autofinanta. Cu Romsilva este ce a fost intotdeauna. Orice inseamna retrocedare de fond forestier ii deranjeaza teribil.
PS Andrei, Episcop de Alba
"Este bun acest proiect"
"Eu cred ca este bun acest proiect de lege pentru ca, atunci cand padurile au fost date ca inzestrare manastirilor, sau in folosinta, nu s-a gandit nimeni ca vor fi luate inapoi. Doar perioada de care ne aducem aminte cu tristete, perioada comunista, a despuiat Biserica de toate mijloacele de supravietuire. Asa ca ar fi foarte bun acest proiect. Acum probabil si ca, fiind perioada electorala, sa se grabeasca sa rezolve problema asta. Dar acest lucru oricum trebuia rezolvat. Daca se rezolva ar fi foarte bine, pentru ca de ani de zile se tergiverseaza. Mai exista insa o lege care zice ca unele bunuri care au fost date cultelor religioase in folosinta pe 50 sau pe 99 de ani, pot trece in proprietatea acestora. Aceasta lege exista".
Parintele Lavrentie, staretul Manastirii Caldarusani
"Sa nu fie propaganda electorala"
"Este foarte bine. Dar sunt 17 ani din 1990, de cand ne amagesc. Sa nu fie cumva doar propaganda electorala, care dureaza doar pana la alegeri si dupa care sa nu vedem nimic. Ar fi exceptional, dar ei fac chestia asta si o amana de la o alegere la alta.
Partidul National Liberal incearca sa transforme Biserica intr-un agent electoral in preajma apropiatelor alegeri locale. Un grup de 47 de parlamentari PNL, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a initiat un proiect de lege prin care se doreste improprietarirea manastirilor din jurul marilor orase cu padurile pe care le administrau in perioada interbelica. Cele mai importante paduri ce ar putea fi date manastirilor se afla in jurul Bucurestiului, in principal, dar si in mari bazine electorale. Astfel, este posibil ca PNL sa spere in ajutorul Bisericii pentru captarea cat mai multor voturi. Mai ales in Capitala, unde candidatul Ludovic Orban pleaca cu sansa a doua, daca nu chiar a treia. Proiectul a fost depus la Parlament urmand sa fie dezbatut de cele doua camere.
La sfarsitul lunii februarie, un grup de 47 de parlamentari PNL, in frunte cu presedintele Camerei Deputatilor, a depus un proiect de lege care vizeaza modificarea si completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. Potrivit legislatiei actuale, au fost improprietarite, cu pana la 30 ha, centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitatilor de cult.
De aceste prevederi au beneficiat si unitatile de cult care au avut paduri doar "in administrare
sau inzestrare". Prin acest nou proiect de lege se are in vedere ca improprietarirea acestor structuri bisericesti sa respecte suprafetele de padure detinute de acestea in baza unei legi din 1937. Pe de alta parte, centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitatilor de cult care au primit padure in proprietate in baza Legii nr. 1/2000, dar nu se regasesc pe lista legii interbelice, vor ramane cu padurea primita. Pentru a putea raspunde cererilor de improprietarire, unitatile de cult vor primi padure si pe alte amplasamente, dar vor beneficia de comasare, daca solicita.
Masura reparatorie
Conform initiatorilor, acest proiect de lege se vrea o masura reparatorie, considerand ca Legea nr. 1/2000 nu poate fi aplicata in spiritul ei. Povestea acestor paduri incepe cu secularizarea averilor manastiresti, de pe vremea lui Cuza. Initiatorii considera ca, in martie 1937, a fost promovata o alta lege (n.r. - Legea inzestrarii manastirilor cu paduri si teren agricol), pentru a indrepta, "partial", actul de secularizare, si a atribuit unor manastiri, "in perpetua si deplina folosinta", aproximativ 20.000 ha. Parlamentarii PNL au considerat ca, prin Legea nr. 1/2000, legiuitorul si-a manifestat intentia de a atribui in proprietate suprafetele primite in folosinta, se arata in Expunerea de motive a proiectului PNL. "Pentru suprafetele ce exced limita de 30 ha, Legea nr. 1/2000 a prevazut restituirea acestora in forma de proprietate sau folosinta avuta initial. Insa aceasta prevedere este inaplicabila si nu a produs
pana in prezent nici un fel de efect", se arata in Expunerea de motive. Initiatorii PNL sustin ca nici una dintre anexele normelor metodologice ale Legii nr. 1/2000 nu prevede si nu are cum sa prevada modalitatea concreta prin care se restituie folosinta unei suprafete forestiere. Din acest motiv, suprafete cu vegetatie forestiera atribuite cu un scop precis si nobil si pentru acoperirea unor necesitati nu pot fi folosite de catre beneficiarii lor din cauza unui cadru legislativ care, desi isi propune un act de reparatie, este incapabil sa dea curs acestui deziderat", se arata in Expunerea de motive.
Decretul interbelic, 19.000 de hectare de padure pentru manastiri
Prin decretul - lege nr. 1340 din 1938 statul a fost autorizat "sa atribuie, in deplina si perpetua folosinta unor manastiri ortodoxe din tara, o suprafata de padure in intindere totala de circa 18.800 ha si alte terenuri in suprafata de cel mult 600 ha din proprietatile sale". Actul are in vedere asigurarea veniturilor necesare acestor unitati de cult "exclusiv pentru restaurarea cladirilor monumente istorice, apartinand acestor manastiri, precum si pentru intretinerea diferitelor scoli, ateliere, tipografii, aziluri, orfelinate, institutii de asistenta sociala si sanitara existente sau care se vor infiinta in aceste manastiri", precizeaza Decretul-lege.
In plus
, modul de administrare si folosirea veniturilor obtinute in urma exploatarii padurilor erau controlate de o comisie compusa din Patriarhul Romaniei, ministrul Cultelor si ministrul Agriculturii. Cele mai insemnate inzestrari s-au produs la manastirile din jurul Bucurestiului. De altfel, tot aici se concentreaza si cele mai mari interese imobiliare.
Decret aplicat printr-o alta lege
Decretul - lege nr. 1340 din 1938, prin care se inzestreaza anumite manastiri ortodoxe, este pus in practica printr-un alt act normativ, prin Legea nr. 851 din 23 noiembrie 1942. Interesant este faptul ca, prin aceasta lege, se instituie modul de administrare atat pentru padurile ce fac obiectul Decretului-lege din 1937, a altor paduri apartinand Bisericii Ortodoxe, dar si "pentru padurile cedate spre folosinta Mitropoliilor si Episcopiilor Greco-Catolice, Romano-Catolice si Luterana". Inseamna ca mai multe confesiuni crestine s-au supus acelorasi reguli interbelice, dar numai una beneficiaza de un act normativ considerat reparator. De aici, se poate trage concluzia ca si aceste confesiuni pot solicita improprietarirea cu padurile avute in administrare in perioada interbelica, la fel ca Biserica Ortodoxa.
Rationamentul poate merge si mai departe, si aceeasi masura poate fi solicitata sa se aplice si in alte cazuri de bunuri avute in folosinta si, in cele din urma, cerute pentru improprietarire. Pentru ca precedentul ar putea fi creat.
Ioan Ghise "Legea este necesara"
Deputatul PNL Ioan Ghise, unul din initiatorii legii, a afirmat ca proiectul este destinat sa completeze cadrul legislativ privind restituirile proprietatilor. Liberalul sustine ca legea este necesara, fapt asupra caruia s-a convenit in interiorul grupurilor parlamentare ale PNL. In privinta crearii unui eventual precedent care sa justifice revendicarile si altor culte in afara Bisericii Ortodoxe, Ghise a spus ca asemenea revendicari ar fi justificate.
Sulfina Barbu "Vom cere garantii"
Fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, sustine ca orice reglementare in acest sens va trebui sa prevada garantii clare ca normele de mediu vor fi respectate. PD-L va cere garantii ca manastirile nu vor primi drept discretionar de exploatare a padurilor. "Este vorba de o suprafata imensa de padure. Trebuie sa fim siguri ca padurea va ramane padure, ca va fi pazita, igienizata si ca proprietarul isi va permite sa intretina padurea si sa plateasca impozitele aferente", a spus Sulfina Barbu. Aceasta a adaugat ca si in tarile in care padurile sunt in proprietate privata normele de exploatare sunt foarte stricte. Sulfina Barbu a aratat ca normele europene impun, pentru o tara ca Romania, o suprafata impadurita de 27-28% din teritoriu, conditie care nu este respectata actualmente.
Petre Daea "Legea nu-i prea sfanta"
Senatorul PSD Petre Daea a apreciat proiectul de lege ca fiind de neacceptat. "Mi se par o aventura proiectele de lege care se pot masura in pasi electorali", a spus pesedistul. Acesta considera ca domeniul restituirii padurilor este unul prea sensibil pentru a fi reglementat printr-o asemenea lege, mai ales ca gestiunea padurilor retrocedate s-a dovedit pana acum defectuoasa. Senatorul PSD i-a acuzat explicit ca incearca sa promoveze legea in scop exclusiv electoral indiferent de consecintele pe care le-ar avea asupra padurilor din jurul Capitalei. "Chiar daca are miros de tamaie, legea asta nu-i prea sfanta", a conchis Daea.
Federatia pentru Apararea Padurilor contesta proiectul
Reprezentantii Federatiei pentru Apararea Padurilor (FAP) solicita Parlamentului Romaniei sa nu dea curs acestei initiative legislative care urmareste transformarea padurii, unul dintre cei mai importanti factori de protectie ai mediului, in capital electoral si sa respecte ideea justitiara a Legilor 18/1991 si 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate si nu de improprietarire.
"Aceasta propunere, cat si prevederea initiala prin care unitatile de cult stipulate in Legea nr. 1/2000 beneficiaza prin constituire (dobandesc in proprietate) de suprafete de terenuri forestiere in limita a 30 ha din suprafetele pe care le au in folosinta sau inzestrare, incalca prevederile art.136 din Constitutie", a afirmat, ieri, intr-o conferinta de presa, Marian Stoicescu, presedintele Federatiei. FAP sustine ca Biserica Ortodoxa Romana a avut drept de folosinta asupra unor paduri, in anul 1937. Apoi, in anul 1941, prin Decretul - lege 1848, aceste proprietati au fost trecute in administrarea statului, CAPS, institutie echivalenta Romsilva de azi, ca urmare a utilizarii irationale a padurilor si a proastei administrari. Pana acum, BOR a primit 11.000 ha de padure, fiind de retrocedat-improprietarit alte 9000 de ha. "Exista posibilitatea sa apara si alti beneficiari, in urma promovarii acestui proiect de lege, Biserica Ortodoxa Romana fiind folosita in acest caz", a completat Marian Stoicescu.
Manastirile inzestrate
I. Arhiepiscopia Bucurestilor -
total 4388 ha
1. Manastirea Cernica - 600 ha
2. Man. Caldarusani - 285 ha
3. Man. Zamfira - 215 ha
4. Man. Viforata - 200 ha
5. Man. Pasarea - 348 ha
6. Man. Antim Ivireanu - 600 ha
7. Man. Tiganesti - 300 ha
8. Man. Comana - 100 ha
9. Man. Toplita - 200 ha
10. Man. Negru-Voda - 250 ha
11. Man. Namaesti - 50 ha
12. Man. Surorilor de caritate Bucuresti - 600 ha
13. Man. Snagov - 300 ha
14. Man. Ghighiu - 100 ha
15. Man. Cheia - 120 ha
16. Schitul Techirghiol al Patriarhiei - 100 ha
17. Schitul Pestera Ialomicioarei - 20 ha
II. Episcopia Ramnicului Noului Severin -
total 3200 ha
18. Man. Tismana - 500 ha
19. Man. Horezu - 600 ha
20. Man. Cozia - 400 ha
21. Man. Polovraci - 300 ha
22. Man. Arnota - 400 ha
23. Man. Bistrita - 400 ha
24. Schitul Lainici - 100 ha
25. Schitul Crasna - 123 ha
26. Schitul Stramba - 77 ha
27. Man. Govora - 100 ha
28. Man. Dintr-un Lemn - 100 ha
29. Schitul Mamul - 50 ha
30. Schitul Surpatele - 50 ha
III. Episcopia Buzaului -
total 361 ha
31. Man. Ciolanu - 201 ha
32. Man. Cotesti - 40 ha
33. Man. Varzaresti - 70 ha
34. Man. Dalhauti - 25 ha
35. Man. Rogoz - 25 ha
IV. Episcopia Dunarea de Jos - total 1.400 ha
36. Man. Cocos - 400 ha
37. Man. Cilic Dere - 600 ha
38. Man. Saon - 400 ha
V. Episcopia Romanului -
total 310 ha
39. Man. Bogdana - 150 ha
40. Man. Giurgeni - 50 ha
41. Man. Buciumeni (Tecuci) - 30 ha
42. Man. Sihastru (Tecuci) - 20 ha
43. Man. Trotusanu (Putna) - 30 ha
44. Man. Sf. Ion -30 ha
VI. Episcopia Husilor -
total 480 ha
45. Man. Adam - 250 ha
46. Man. Dobrovat - 150 ha
47. Man. Malinesti (Vaslui) - 30 ha
48. Schitul Rafaila - 25 ha
49. Schitul Bujorani - 25 ha
VII. Arhiepiscopia Iasi - total 3175 ha
50. Man. Agapia - 600 ha
51. Man. Varatec - 600 ha
52. Man. Agafton - 267 ha
53. Man. Bistrita - 400 ha
54. Man. Rasca - 158 ha
55. Man. Horaita - 200 ha
56. Man. Slatina - 200 ha
57. Man. Durau - 100 ha
58. Man. Pangarati - 500 ha
59. Man. Vorona - 100 ha
60. Schitul Boureni - 50 ha
VIII. Arhiepiscopia Chisinaului -
total 1000 ha
61. Man. Noul Neamt - 300 ha
62. Man. Capriana - 200 ha
63. Man. Suruceni - 121 ha
64. Man. Curchi - 100 ha
65. Man. Harbovat - 100 ha
66. Man. Raciula - 79 ha
67. Man. Tipova - 50 ha
IX. Episcopia Hotinului -
total 436 ha
69. Man. Jabca - 300 ha
70. Man. Rughi - 100 ha
71. Schitul Bocancea - 36 ha
X. Arhiepiscopia Alba-Iulia - Sibiu - total 1100 ha
72. Man. Sambata de Sus - 1.000 ha
73. Schitul Paltinis - 100 ha
XI. Episcopia Clujului
74. Man. Sf. Elisabeta - 300 ha
XII. Episcopia Caransebesului
75. Man. Izvorul Miron - 550 ha
XIII. Episcopia Oradea
76. Man. Isbuc - 300 ha
XIV. Episcopia Aradului -
total 400 ha
77. Man. Hodos Bodrog - 300 ha
78. Man. Lipova - 100 ha
XV. Episcopia Constantei -
total 200 ha
79. Man. Gherontie Episcopul - 100 ha
80. Man. Sf. Elena de la Mare - 50 ha
81. Man. Sf. Cruce de Leac - 50 ha
XVI. Episcopia Argesului -
total 900 ha
82. Man. Turnu - 650 ha
83. Man. Valeni - 150 ha
84. Man. Stanisoara - 50 ha
85. Man. Robaia - 50 ha
XVII. Episcopia Maramuresului - total 300 ha
86. Man. Dragomiresti - 200 ha
87. Schitul Vagas - 100 ha
Exemplu pentru altii
Initiativa legislata a PNL deschide drumul
unor mari improprietariri.
Cel mai cunoscut caz este cel referitor la Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, care solicita 192.000 ha de padure in partea de nord a Moldovei. Si aici este aceeasi problema, pentru ca Fondul a avut in folosinta padurile solicitate pentru retrocedare. In 2004, Guvernul PSD a ajuns la un compromis, in special cu arhiepiscolul Sucevei si Radautilor, IPS Pimen (foto), si a emis o ordonanta de urgenta prin care 90.000 ha de padure ajungeau in proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox. Ironia face ca, dupa piederea alegerilor, tot PSD sa conteste actul normativ, iar Curtea Constitutionala sa constate invaliditatea actului normativ. De atunci, Fondul Bisericesc Ortodox a inregistrat mai multe infrangeri in justitie, procesul fiind inca pe rol.
Parintele Ionut Corduneanu, consilierul jurdic al Patriarhiei Romane
"Act de reparatie"
"Acest proiect de lege, al unui grup de deputati, este un act de reparatie. Asa il consideram, pentru ca reda cultelor ceea ce le fusese atribuit in perioada interbelica pentru a fi utilizat, pentru intretinerea unor monumente istorice. Beneficiarii acelor suprafete de padure primite in vesnica si perpetua folosinta au fost manastiri-monumente istorice. Statul si-a dat seama ca nu are cum sa le intretina singur si a incercat sa redea cultelor ceea ce le luase in urma resecularizarilor, sa le redea posibilitatea de a-si autointretine acele monumente, care altfel se degradau vizibil. Nici statul nu reusea sa ajute si le lua si cultelor posibilitatea de a se autofinanta. Cu Romsilva este ce a fost intotdeauna. Orice inseamna retrocedare de fond forestier ii deranjeaza teribil.
PS Andrei, Episcop de Alba
"Este bun acest proiect"
"Eu cred ca este bun acest proiect de lege pentru ca, atunci cand padurile au fost date ca inzestrare manastirilor, sau in folosinta, nu s-a gandit nimeni ca vor fi luate inapoi. Doar perioada de care ne aducem aminte cu tristete, perioada comunista, a despuiat Biserica de toate mijloacele de supravietuire. Asa ca ar fi foarte bun acest proiect. Acum probabil si ca, fiind perioada electorala, sa se grabeasca sa rezolve problema asta. Dar acest lucru oricum trebuia rezolvat. Daca se rezolva ar fi foarte bine, pentru ca de ani de zile se tergiverseaza. Mai exista insa o lege care zice ca unele bunuri care au fost date cultelor religioase in folosinta pe 50 sau pe 99 de ani, pot trece in proprietatea acestora. Aceasta lege exista".
Parintele Lavrentie, staretul Manastirii Caldarusani
"Sa nu fie propaganda electorala"
"Este foarte bine. Dar sunt 17 ani din 1990, de cand ne amagesc. Sa nu fie cumva doar propaganda electorala, care dureaza doar pana la alegeri si dupa care sa nu vedem nimic. Ar fi exceptional, dar ei fac chestia asta si o amana de la o alegere la alta.
Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri
Tovarasii de drum gandesc asa: exista un presedinte, cum sa-l folosim!? Altii zic: ce frumos e aici la Cotroceni, pacat ca e locuit si de Basescu... Dupa care vin cu "sfaturi": "Lasati dom' presedinte cu Pactul Ribbentrop-Molotov! Ce sa-i mai condamnam oficial consecintele in anul 90 de la Marea Unire?! Ce daca Israelul face cele mai mari pregatiri din istorie pentru aniversarea a doar 60 de ani?!
Noi suntem mici si prosti... N-are rost, sefu', sa organizam nimic acum cu Basarabia! Ca-l suparam pe stiti dvs cine si ne taie gazele
si conturile (unora) si nici nu mai vine la Bucuresti, ca sa ne laudam ca Ceausescu ca-i avem pe toti aici, ca pe vremurile bune ale Pactului de la Varsovia. Doamne fereste, sa mai ziceti ceva si de Insula Serpilor, Tinutul Herta sau Bucovina! Stergeti-le din memorie!" Si totusi, Basescu n-a facut asta.
Daca unii au mai auzit de la nivel oficial de Basarabia si Bucovina dupa o omerta de 15 ani este datorita lui Basescu. Dar boicotul continua. Cati dintre dumneavoastra, de exemplu, realizeaza ca peste numai o zi, pe 27 martie, se implinesc 90 de ani de la reunirea Basarabiei cu Tara?! In schimb, stim ca saracii unguri au fost batuti de extremistii de romani la aniversarea celor 160 de ani de la "revolutia maghiara". Eu, unul, cred ca bietul Mihaila Cofariu, maltratat la un alt 15 martie, 1990, s-a ridicat din paralizie si i-a tras el doua palme agitatorului stegului Ungariei de la Cluj care urla acum ca din gura de sarpe. Iar eu, unul, o sa fac exact acelasi lucru cu Marko Bela cand o sa-l vad, pentru ce a declarat el despre manifestatiile din "Romania SI Ardeal"! Dar, daca tot vor interzicerea Noii Drepte, de ce nu cer - cum deja au facut organizatiile tiganilor la Budapesta - si interzicerea Garzii Ungare, care-si agita steagurile fasciste ale lui Arpad prin Romania, atat la manifestarile UDMR, cat si la cele ale ilegalului Partid Civic Maghiar?! Uite cum tiganii tin cu "olahii", zic extremistii.
Dar mai stiti ca noi ar fi trebuit de fapt sa comemoram odata cu fratii nostri maghiari 160 de ani de la uciderea a peste 40.000 de tarani romani si raderea a peste 300 de sate romanesti din Ardeal?! Ucigasii romanilor se-nalta bine-mersi, spre adulatie maghiara, la Arad, intr-o "statuie a libertatii", prin grija deosebita a miticilor Guvernului PSD-UDMR, Iliescu si Nastase?! Un grup statuar de glorificare a unor criminali, dezmembrat anterior de un mare roman, Ion I.C. Bratianu si de un mare patriot roman, chiar daca german - Ferdinand I, ambii fauritori ai Romaniei Mari. Bratienii, patriotii liberali, se sfarama in mormant la vederea aliantei otravite PNL-UDMR.
La 1918, Romania Mare - supranumita, gratie lui Eminescu si a batranului Bratianu, "Dacia Moderna" - s-a refacut, dupa sute de ani de la prima Unire, infaptuita de Mihai Viteazul. Romania Mare, asa cum o stim, nu s-a cladit insa pe vorbe: s-a cladit pe sange. La Est, transeele "revolutiei ruse" bolsevice fusesera deja umplute de sangele ortodocsilor care se impotriveau ocupatiei comuniste. Se declansase inceputul ororii care avea sa aduca alte si alte valuri de sange: peste 100 de milioane de morti, crime in masa ramase nepedepsite pana azi. Armata Rosie (culoarea n-a fost aleasa degeaba) insangera tot cuprinsul Basarabiei, prin crime, violuri si jafuri. Brigazile comuniste executau asasinate la comanda in randul militantilor pro-Romania. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii isi proclama independenta, in fata a ceea ce avea sa devina Imperiul Rosu de la Rasarit. Rusia era atunci mai mare decat acum. Asta ne facea pe noi mai mici, oare, ca popor? Nu. Pentru ca la 27 martie, romanii care au scris zapisul Unirii - Ion Inculet, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan - spun fara frica: Basarabia, "de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania".
Soarta a inversat istoria: tocmai inceputul reintregirii romanesti acum a ramas la urma, inca in afara noii Europe vechi. Sa vedem ce va face romanimea de azi pentru Unire...
Cu 40 de ani inainte de Marea Unire, la 3 martie 1878, Mihai Eminescu scria, in "Timpul", un adevar care ramane, trist, valabil si azi: "A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti".
Noi suntem mici si prosti... N-are rost, sefu', sa organizam nimic acum cu Basarabia! Ca-l suparam pe stiti dvs cine si ne taie gazele
si conturile (unora) si nici nu mai vine la Bucuresti, ca sa ne laudam ca Ceausescu ca-i avem pe toti aici, ca pe vremurile bune ale Pactului de la Varsovia. Doamne fereste, sa mai ziceti ceva si de Insula Serpilor, Tinutul Herta sau Bucovina! Stergeti-le din memorie!" Si totusi, Basescu n-a facut asta.
Daca unii au mai auzit de la nivel oficial de Basarabia si Bucovina dupa o omerta de 15 ani este datorita lui Basescu. Dar boicotul continua. Cati dintre dumneavoastra, de exemplu, realizeaza ca peste numai o zi, pe 27 martie, se implinesc 90 de ani de la reunirea Basarabiei cu Tara?! In schimb, stim ca saracii unguri au fost batuti de extremistii de romani la aniversarea celor 160 de ani de la "revolutia maghiara". Eu, unul, cred ca bietul Mihaila Cofariu, maltratat la un alt 15 martie, 1990, s-a ridicat din paralizie si i-a tras el doua palme agitatorului stegului Ungariei de la Cluj care urla acum ca din gura de sarpe. Iar eu, unul, o sa fac exact acelasi lucru cu Marko Bela cand o sa-l vad, pentru ce a declarat el despre manifestatiile din "Romania SI Ardeal"! Dar, daca tot vor interzicerea Noii Drepte, de ce nu cer - cum deja au facut organizatiile tiganilor la Budapesta - si interzicerea Garzii Ungare, care-si agita steagurile fasciste ale lui Arpad prin Romania, atat la manifestarile UDMR, cat si la cele ale ilegalului Partid Civic Maghiar?! Uite cum tiganii tin cu "olahii", zic extremistii.
Dar mai stiti ca noi ar fi trebuit de fapt sa comemoram odata cu fratii nostri maghiari 160 de ani de la uciderea a peste 40.000 de tarani romani si raderea a peste 300 de sate romanesti din Ardeal?! Ucigasii romanilor se-nalta bine-mersi, spre adulatie maghiara, la Arad, intr-o "statuie a libertatii", prin grija deosebita a miticilor Guvernului PSD-UDMR, Iliescu si Nastase?! Un grup statuar de glorificare a unor criminali, dezmembrat anterior de un mare roman, Ion I.C. Bratianu si de un mare patriot roman, chiar daca german - Ferdinand I, ambii fauritori ai Romaniei Mari. Bratienii, patriotii liberali, se sfarama in mormant la vederea aliantei otravite PNL-UDMR.
La 1918, Romania Mare - supranumita, gratie lui Eminescu si a batranului Bratianu, "Dacia Moderna" - s-a refacut, dupa sute de ani de la prima Unire, infaptuita de Mihai Viteazul. Romania Mare, asa cum o stim, nu s-a cladit insa pe vorbe: s-a cladit pe sange. La Est, transeele "revolutiei ruse" bolsevice fusesera deja umplute de sangele ortodocsilor care se impotriveau ocupatiei comuniste. Se declansase inceputul ororii care avea sa aduca alte si alte valuri de sange: peste 100 de milioane de morti, crime in masa ramase nepedepsite pana azi. Armata Rosie (culoarea n-a fost aleasa degeaba) insangera tot cuprinsul Basarabiei, prin crime, violuri si jafuri. Brigazile comuniste executau asasinate la comanda in randul militantilor pro-Romania. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii isi proclama independenta, in fata a ceea ce avea sa devina Imperiul Rosu de la Rasarit. Rusia era atunci mai mare decat acum. Asta ne facea pe noi mai mici, oare, ca popor? Nu. Pentru ca la 27 martie, romanii care au scris zapisul Unirii - Ion Inculet, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan - spun fara frica: Basarabia, "de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania".
Soarta a inversat istoria: tocmai inceputul reintregirii romanesti acum a ramas la urma, inca in afara noii Europe vechi. Sa vedem ce va face romanimea de azi pentru Unire...
Cu 40 de ani inainte de Marea Unire, la 3 martie 1878, Mihai Eminescu scria, in "Timpul", un adevar care ramane, trist, valabil si azi: "A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti".
Priboi l-a turnat pe Nastase la DNA
Revenit in mod surprinzator in Romania dupa doi ani de "pelerinaj" prin tari arabe, fostul colonel de Securitate Ristea Priboi s-a prezentat la Directia Anticoruptie, unde a dat declaratii in dosarul in care Adrian Nastase este acuzat ca ar fi dat mita pentru distrugerea unor documente
care o incriminau pe sotia sa de spalarea a 400.000 de dolari. Potrivit unor surse extrajudiciare, Priboi ar fi confirmat faptul ca ar fi primit de la Ioan Melinescu, membru al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, "lucrarea nr. S3439/1999, care o viza pe Nastase Daniela". De asemenea, Priboi ar fi declarat ca i-ar fi inmanat acele acte lui Adrian Nastase si ca fostul premier l-ar fi recompensat pe Melinescu, pentru gestul sau de "loialitate", cu postul de sef al Oficiului. Potrivit legii, Oficiul trebuia sa trimita lucrarea "Dana Nastase" la Parchetul General, pentru deschiderea unei anchete.
Ristea Priboi a fost acuzat ca in 1987, pe vremea cand era ofiter de Securitate, i-a torturat pe muncitorii care au participat la revolta anticomunista de la Brasov. Dupa 1989, Priboi a fost implicat in mai multe scandaluri, fiind acuzat ca ar fi sprijinit afacerile lui Genica Boerica, Mihai Anghel, Marian Oprisan si Omar Hayssam.
Desi s-a sustras anchetei penale vreme de doi ani, colonelul Ristea Priboi nu a fost dat in urmarire internationala.
Ristea Priboi a fost audiat de procurorii anticoruptie in dosarul "Matusa Tamara – spalarea a 400.000 de dolari prin contul Danei Nastase". Priboi a dat declaratii ca invinuit, fiind acuzat de complicitate la dare si luare de mita. El a raspuns constiincios la intrebarile procurorilor, confirmand faptul ca a primit de la Ioan Melinescu, fost membru al Oficiului National de Prevenire si Combaterea a Spalarii Banilor (ONPCSB), dosarul numarul S3439/1999, intocmit pe numele Dana Nastase, pe care apoi l-a inmanat fostului premier Adrian Nastase.
Priboi ar fi sustinut in declaratia sa ca Ioan Melinescu a sustras actele din biroul de documente secrete al ONPCSB.
De asemenea, el a afirmat ca Adrian Nastase l-a recompensat pe Melinescu, numindu-l sef al institutiei in prima sedinta de guvern pe care a condus-o ca premier.
Cei 400.000 de dolari din contul Danei Nastase au provenit de la Alexandru Bitner, abonat la castigarea concesiunilor si privatizarilor pedeseristo-pesediste. In apararea lor, sotii Nastase au sustinut ca, in realitate, cu acei bani Bitner ar fi cumparat de la matusa lor, Tamara Cernasov, in varsta de 91 de ani, 11 tablouri si bijuterii. Adrian Nastase a fost trimis in judecata in 2007 pentru dare de mita, iar Ioan Melinescu pentru sustragere si distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii
. Priboi nu a fost trimis in judecata la pachet cu Nastase si Melinescu deoarece a lipsit din tara din februarie 2006 pana in februarie 2008, perioada in care nu a fost dat in urmarire generala si internationala.
care o incriminau pe sotia sa de spalarea a 400.000 de dolari. Potrivit unor surse extrajudiciare, Priboi ar fi confirmat faptul ca ar fi primit de la Ioan Melinescu, membru al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, "lucrarea nr. S3439/1999, care o viza pe Nastase Daniela". De asemenea, Priboi ar fi declarat ca i-ar fi inmanat acele acte lui Adrian Nastase si ca fostul premier l-ar fi recompensat pe Melinescu, pentru gestul sau de "loialitate", cu postul de sef al Oficiului. Potrivit legii, Oficiul trebuia sa trimita lucrarea "Dana Nastase" la Parchetul General, pentru deschiderea unei anchete.
Ristea Priboi a fost acuzat ca in 1987, pe vremea cand era ofiter de Securitate, i-a torturat pe muncitorii care au participat la revolta anticomunista de la Brasov. Dupa 1989, Priboi a fost implicat in mai multe scandaluri, fiind acuzat ca ar fi sprijinit afacerile lui Genica Boerica, Mihai Anghel, Marian Oprisan si Omar Hayssam.
Desi s-a sustras anchetei penale vreme de doi ani, colonelul Ristea Priboi nu a fost dat in urmarire internationala.
Ristea Priboi a fost audiat de procurorii anticoruptie in dosarul "Matusa Tamara – spalarea a 400.000 de dolari prin contul Danei Nastase". Priboi a dat declaratii ca invinuit, fiind acuzat de complicitate la dare si luare de mita. El a raspuns constiincios la intrebarile procurorilor, confirmand faptul ca a primit de la Ioan Melinescu, fost membru al Oficiului National de Prevenire si Combaterea a Spalarii Banilor (ONPCSB), dosarul numarul S3439/1999, intocmit pe numele Dana Nastase, pe care apoi l-a inmanat fostului premier Adrian Nastase.
Priboi ar fi sustinut in declaratia sa ca Ioan Melinescu a sustras actele din biroul de documente secrete al ONPCSB.
De asemenea, el a afirmat ca Adrian Nastase l-a recompensat pe Melinescu, numindu-l sef al institutiei in prima sedinta de guvern pe care a condus-o ca premier.
Cei 400.000 de dolari din contul Danei Nastase au provenit de la Alexandru Bitner, abonat la castigarea concesiunilor si privatizarilor pedeseristo-pesediste. In apararea lor, sotii Nastase au sustinut ca, in realitate, cu acei bani Bitner ar fi cumparat de la matusa lor, Tamara Cernasov, in varsta de 91 de ani, 11 tablouri si bijuterii. Adrian Nastase a fost trimis in judecata in 2007 pentru dare de mita, iar Ioan Melinescu pentru sustragere si distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii
. Priboi nu a fost trimis in judecata la pachet cu Nastase si Melinescu deoarece a lipsit din tara din februarie 2006 pana in februarie 2008, perioada in care nu a fost dat in urmarire generala si internationala.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
